Veniturile la bugetul public național au crescut. S-au mărit și cheltuielile

Ministerul Finanțelor anunță că, în 9 luni ale anului 2022, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 65,5 miliarde lei. Astfel, veniturile au crescut cu 11,5 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut.

În perioada menționată, cheltuielile au constituit 67,3 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sunt mai mari cu 10,8 miliarde lei.

Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1,8 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 15,6 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat în perioada de referință au constituit 42,3 miliarde lei. Acestea s-au majorat cu 8,5 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 17,7 miliarde lei, cu 3,1 miliarde lei mai mult față de perioada respectivă a anului 2021, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 24,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 4,3 miliarde lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 45,6 miliarde lei, înregistrând o creștere cu 7,8 miliarde lei, față de anul 2021. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,3 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 11,3 miliarde lei.

În perioada de referință, Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor financiare, toate plățile fiind finanțate integral.

Bugetul dispune de resurse financiare suficiente, iar riscuri de neexecutare/stopare a cheltuielilor aprobate în buget, nu există. Gestionarea eficientă a finanțelor publice reprezintă prioritate maximă pentru Ministerul Finanțelor.

#buget public national #cheltuieli #Ministerul Finanțelor #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.