Veniturile moldovenilor ajung doar pentru mâncare și facturi. Cheltuielile lunare au explodat în 2022

Veniturile disponibile ale populației în medie pe o persoană pe lună au constituit 4252,7 lei, cu 21,2% mai mult în 2022 față de anul precedent, însă racordate la rata inflației veniturile s-au comprimat cu 6%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Peste jumătate din veniturile moldovenilor – 50,7% provin din salarii, prestațiile sociale – 20,3%, iar remitențele 12%.

Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării, în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 13,7% în rural și, respectiv, 10,4% în cazul populației din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 23,8% din total venituri, sau cu 7 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1826,9 lei, sau de 1,5 ori mai mari, comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural.

În ceea ce privește cheltuielile populației, acestea au însumat 3711,9 lei, cu 22,1% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 5,1% mai puțin comparativ cu anul 2021.

Cei mai mulți bani, moldovenii i-au cheltuit pentru mâncare – 41,1%, plățile pentru locuință, apă, electricitate și gaze – 16,3%, procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,4%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru achitarea serviciilor de transport (7,4%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,8%), sănătate (5,1%), telecomunicaţii (4,0%).

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban constituie 4789,7 lei și sunt cu 1785,7 lei sau de 1,6 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt puternic marcate și de mărimea acestora, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 4384,3 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane aceste cheltuieli sunt de 1,7 ori mai mici (2618,9 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mincare #molodveni #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.