Veste bună pentru antreprenori! A fost creat un Oficiu pentru promovarea intereselor antreprenorilor

La Chișinău, a fost lansat, în premieră, un Oficiu pentru promovarea intereselor antreprenorilor după ce Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) și Compania de consultanță Brodsky Uskov Looper Reed & Partners SRL au semnat astăzi Memorandumul de Colaborare care prevede crearea acestui nou instrument.

În cadrul Oficiului va activa o echipă de specialiști din cadrul CCI și ai companiei de consultanță, care vor ajuta antreprenorii să dezvolte și să promoveze agenda pentru dezvoltarea businessului mic, vor consolida rolul sectorului IMM în promovarea unor inițiative legislative orientate spre dezvoltarea economiei țării, creări unui climat de afaceri atractiv și transparent. În acest sens vor fi înaintate propuneri de modificare a cadrului legal ce reglementează activitatea antreprenorială și promovate noi inițiative menite să susțină companiile autohtone.

De asemenea, Oficiul va oferi sprinul și autorităților. Vor contribui la elaborarea actelor normative și deciziilor cu impact asupra antreprenorilor mici. Astfel, autoritățile publice centrale și locale vor putea beneficia de expertiza juridică a proiectelor elaborate și propuneri ce reflectă viziunea mediului de afaceri.

“Reprezentarea intereselor antreprenorilor este misiunea și atribuția de bază a CCI iar prin această inițiativă dorim să oferim antreprenorilor încă un instrument eficient prin care aceștea vor putea veni cu propuneri și măsuri pentru susținerea afacerilor, și totodată, eliminarea barierelor în activitatea lor de comerț. Crearea Oficiului vine ca raspuns la solicitările membrilor CCI care au fost afectați de consecințele pandemiei și vor putea beneficia de suportul nostru pe viitor, atât în Chișinău, cât și pe întreg teritoriul țării, prin echipa Oficiului și cele 10 filiale ale CCI, care vor fi în contact direct cu antreprenorii din regiuni, pentru a identifica probleme acestora”, a menționat
Sergiu HAREA, președintele CCI.

La prima etapa Oficul propune să elaboreze și promoveze modificări în cadrul legal în câteva domenii prioritare, printre care:

1. Promovarea cadrului legal de reglementare și susținere a businessului de familie;
2. Promovarea statutului juridic de meșteșugar tradițional;
3. Reducerea reglementărilor statului (dereglementarea) în domeniul agricol;
4. Procedura achizițiilor publice;
5. Mecanisme de stimulare a antreprenoriatului inovativ.
6. Accesul la finanțare.

În cazul în care antreprenorii au careva inițiative sau solicitări le pot expedia la adresa electronică: office@businessupport.md.

CCI și Brodsky Uskov Looper Reed & Partners SRL vor colabora în următoarele domenii principale:

Informarea autorităților competente cu privire la deficiențele identificate în activitatea instituțiilor și obstacolele în realizarea activităților antreprenoriale;
Identificarea lacunelor sistemice și a coliziunilor legislației în vigoare în domeniul reglementării și controlului activității antreprenoriale;
Efectuarea unei analize complexe a cadrului de reglementare, întocmirea rapoartelor în domeniile cu probleme și propunerea de modalități practice de rezolvare a acestora;
Elaborarea de recomandări pentru îmbunătățirea climatului de afaceri. Aceste recomandări
vor fi prezentate autorităților pentru a îmbunătăți legislația și procedurile existente care afectează
negativ mediul de afaceri;
Analiza și evaluarea impactului reglementărilor asupra mediului de afaceri;
Furnizarea de servicii de consultanță pentru îmbunătățirea mediului antreprenorial;
Dezvoltarea comună a proiectelor de modificare a legislației actuale în conformitate cu
direcțiile și obiectivele Memorandumului.

#oficiu #CCI #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.