Veste bună pentru Moldova. Preţul gazului european a coborât la cel scăzut nivel din ultimii trei ani

Preţul gazului european a scăzut la un nivel minim record comparativ cu perioada generată de războiul din Ucraina, oferind speranţa că o criză energetică care a cuprins regiunea în ultimii trei ani ar putea lua sfârşit, raportează Financial Times.

Importurile puternice de gaze naturale lichefiate, vremea caldă şi reducerea cererii ca urmare a preţurilor ridicate din ultimii ani au contribuit la menţinerea gazului stocat în depozitele subterane ale UE la niveluri istorice ridicate în această iarnă, punând presiune asupra preţurilor.

Vineri, preţul de referinţă la nivel european, Title Transfer Facility (TTF), a coborât până la 22,53 euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021, fiind pe cale să înregistreze a treia scădere săptămânală consecutivă.

Criza energetică a Europei a început în 2021, când regiunea a ieşit dintr-o iarnă rece prelungită, cu niveluri scăzute de stocare a gazelor naturale. Îngrijorările legate de aprovizionarea redusă au fost exacerbate când Rusia a început să trimită mai puţin gaz în Europa, comercianţii speculând la acea vreme că aceasta a fost o tactică de presiune asupra guvernelor europene, inclusiv asupra Germaniei, pentru a aproba punerea în funcţiune a foarte controversatului gazoduct Nord Stream 2.

Preţurile europene la gaze au atins un vârf în vara anului 2022, ajungând la un moment dat la peste 300 EUR/MWh, în condiţiile în care Rusia şi-a redus şi mai mult livrările în regiune în urma invaziei sale în Ucraina.

De atunci, eforturile concertate ale naţiunilor din UE de a reduce cererea, precum şi importurile puternice de GNL din ţări precum SUA şi iernile calde consecutive au contribuit la atenuarea crizei de aprovizionare cu gaze a Europei.

Gazul rusesc livrat prin conducte, care reprezenta 40% din aprovizionarea UE înainte de invazie, a scăzut la 8%, potrivit Comisiei Europene.

Miercuri, instalaţiile de depozitare a gazelor din UE erau pline în proporţie de peste 64%, un nivel record pentru această perioadă a anului, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, un organism industrial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gaz #Europa #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.