Veste bună pentru studenți: vor putea lansa o afacere direct de pe băncile universității! Cursul de Antreprenoriat Tech

Mulți studenți își doresc să lanseze propria afacere. Acum, acest vis va deveni realitate pentru studenții a cinci universități din Moldova, unde urmează a fi implementat un curs de Antreprenoriat Tech.

Astfel în acest an de studii va fi implementat cursul de Antreprenoriat Tech. Disciplina este destinată tuturor studenților interesați de crearea unei afaceri: de la idee, lansare și până la dezvoltarea ei. Inițitiva face parte din proiectul „Startup Academy UNI”, o componentă a programului Startup Moldova.

Timp de 12 săptămâni, studenții vor învăța cum trebuie să fie creat un business, cu accent pe componente precum: management strategic, planificare financiară, marketing, pitch, dar și atragerea investitorilor. Viitorii antreprenori vor studia atât în grup, cât și individual, fiind îndemnați să aplice cunoștințele și înafara orelor de curs. În total, programul se va desfășura în 12 module, iar la final, studenții își vor prezenta ideile de afaceri în cadrul unui Demo Day.

Mary Nemciuc, coordonatoarea proiectului Startup Academy Moldova: „ Programul „Startup Academy UNI” vine să suplinească acest set necesar de cunoștințe, pentru ca studenții de astăzi să devină antreprenorii de mâine. Timp de 3 luni vom munci intens, iar pe lângă teorie, tinerii vor pune în aplicare toate cunoștințele în cadrul propriului proiect pe care îl vor dezvolta. Asta, deoarece ne dorim ca la final să avem produse palpabile. Pe termen lung, ne propunem să depunem toate eforturile pentru a construi business-uri scalabile, născute în universitățile din țară.”

Pentru a preda Antreprenoriatul Tech, 19 profesori universitari au participat la un program de formare continuă, în care și-au dezvoltat abilitățile, sub ghidarea mentorilor din domeniile IT și business. Ulterior, în procesul de predare, cadrele didactice vor beneficia de mentorat, consultanță și supraveghere pe toată durata cursului.

Studenții interesați de a lansa o afacere de pe băncile universității se pot înscrie la cursul Antreprenoriatul Tech până la data de 19 septembrie. Pentru participare completați FORMULARUL.

Instituțiile de învățământ superior care participă la program sunt:

Modulele pe care le vor parcurge studenții sunt:

Descrierea ecosistemului de Startup din Moldova
Evaluarea unei idei și Analiza competitivă.
Segmentarea audienței țintă.
Customer Development.
Problem/Solution Fit. Problem
Problem/Solution Fit. Solution
Modele de monetizare și finanțe. UNIT economics.
Vânzări – ce înseamnă, structura, unelte necesare.
Business modeling. Lean Canvas.
Echipa – roluri, unelte și sfaturi necesare.
Venture Investments. Tipuri de investiții.
Presentation skills.

Săptămâna a 13-a va întâmpina studenții cu Demo Day.

„Startup Academy” – parte a programului Startup Moldova – este o inițiativă educațională dedicată actualilor și potențialilor antreprenori, care este dezvoltată în cadrul Proiectului TEKWILL, cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și a Suediei. Obiectivul de bază al Proiectului „Tekwill”, în calitatea sa de platformă dedicată progresului sectorului IT, este de a asigura un impact major asupra dezvoltării economice a țării prin îmbunătățirea capacităților antreprenoriale și educaționale ale membrilor societății, dar și a potențialului de cercetare și dezvoltare al instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu cererea de pe piața IT.

#curs #disciplina #antreprenoriat tech #universitate #afacere #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.