Vestea momentului pentru toți cei care au centrale termice de apartament! Prețul la gaz mai mare de 3 ori față de 2021

În trimestrul III Moldova a plătit pentru gazul importat în mediu 1.450 USD/1000m3, prețul maxim din istoria sa. Acest preț mediu trimestrial este de 12,6 ori mai mare decât acum doi ani, când în tr. IV din 2020 am plătit pentru gazul importat 115 USD/1000m3, constată economistul Veaceslav Ioniță.

„Cu toate acestea gazul importat de noi a fost cu 32% mai ieftin decât prețul mediu European, care în tr. III din 2022 a ajuns la maxima istorică de 2.128 USD/1000m3. În tr. II din acest an prețul plătit de noi a fost aproape egal cu media Europeană, iar în tr. III prețul mediu european s-a dublat, iar în Moldova creșterea a fost de 40%, cea ce și a creat această diferență substanțială”, explică Ioniță.

Pentru tr. IV din acest an, după cum spune economistul, anticipăm că Moldova va avea un preț mediu de achiziție de circa 1.100 USD/1000m3, cea ce va duce la un preț mediu anual de 894 USD/1000m3. Astfel prețul mediu anual în 2022 va fi de 6 ori mai mare decât prețul mediu anual din 2020 și de 3 ori mai mare decât în 2021.

În același timp, prețul mediu european pentru 2022 îl estimez la 1.575 USD/1000m3 cea ce este de 12 ori mai mult decât prețul mediu european din 2020.

„Trebuie să constatăm că, șocul prețurilor de import la gazele naturale în Moldova este de 2 ori mai mic decât în Europa. Cei drept ei au un avantaj legat de salarii mult mai mari, care permite mult mai ușor asimilarea șocurilor. Prețul mediu european la gazele naturale în acest an va fi estimativ cu 75% mai mare decât prețul mediu plătit de Moldova similar cu anul 2021. Aici trebuie să amintim că în 2019 noi am plătit pentru gazele naturale cu 24,5% mai mult decât prețul mediu european, iar în 2020 cu 14,5% mai mult”, a punctat Veacselav Ioniță.

#gaz #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.