Vestea mult așteptată de fermierii moldoveni: Ce a pregătit Guvernul pentru a-i salva din criză

Fermierii sunt într-o situație dificilă, în special urmare a scumpirii carburanților, întreruperea căilor de import-export prin Ucraina și creșterea prețurilor la întreaga gamă de servicii și produse necesare pentru înființarea plantațiilor agricole. Este vorba de echipamente, fertilizanți și semințe.

Prim-ministra Natalia Gavrilița, într-o conferință de presă, a declarat că în primul rând a fost majorat fondul de subvenționare la 1,7 miliarde de lei pentru anul 2022 după ce va fi rectificat bugetul în perioada următoare. O creștere de 50% față de anul 2021.

Schimbăm logica subvențiilor. Dacă anterior banii erau acordați producătorilor mari, în acest an vor patru categorii. Este vorba de producătorii mari, medii, mici și micro. De susținere au nevoie nu doar deținătorii de miilor de hectare, ci și micii producători care la fel întimpină greutăți”, a precizat Gavrilița.

Prim-ministra a menționat că a fost extinsă și aria de acordare a subvențiilor. Va fi compensată 30% din acciza la motorină. Va fi compensată dobânda pentru creditele în sumă de 200 mii de lei pentru mijloace circulante și dobânda la împrumuturile investiționale în sumă de 150 mii de lei.

Totodată, autoritățile vor majora plafonul de subvenționare până la 1,5 mil. de lei a instalațiilor pentru energia regenerabilă. Vor fi subvenționate planațiile multianuale cu soiuri înscrise doar în cataloagele UE fără să fie adoptate și la nivel național. Vom subvenționa practicile de eficiență energetică prin compensarea a 50% din costul semințelor leguminoase de calitate de producție autohtonă dar nu mai mult de 2000 de lei per hectar.

Vor fi încurajate investițiile, migranților și ale femeilor prin majorarea subvenției până la 20% în domeniul zootehnic, procesarea producției agricole și înființarea culturilor multianuale.

Gavrilița a spus mâine, 31 martie, va fi publicată hotărârea de guvern iar într-o săptămână va fi publicat și regulamentul cu limitele de cheltuieli pentru fiecare măsură.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#agricultori #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrar prognozelor anterioare privind o tranziție rapidă către energie curată, Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează acum că cererea globală de petrol și gaze naturale ar putea crește până în 2050, potrivit noului raport „World Energy Outlook” publicat miercuri, scrie REUTERS.

Potrivit IEA, cererea globală de petrol ar urma să atingă 113 milioane de barili pe zi până la jumătatea secolului, în creștere cu aproximativ 13% față de nivelurile din 2024. În același timp, cererea totală de energie ar putea urca cu 15% până în 2035, adică un plus de 90 exajouli, în contextul unei economii globale tot mai digitalizate și dependente de centrele de date și inteligența artificială.

Raportul IEA reprezintă o schimbare de perspectivă față de anii administrației Biden, când instituția prognoza atingerea vârfului cererii de petrol înainte de 2030 și recomanda oprirea investițiilor în proiecte noi de petrol, gaze și cărbune pentru a atinge neutralitatea climatică până la mijlocul secolului. Presiunea politică a venit în special din partea Statelor Unite, unde administrația Donald Trump a cerut o orientare mai clară către securitatea energetică și extinderea producției de hidrocarburi.

„Am revenit la scenariul politicilor actuale pentru a reflecta realitatea diferită a deciziilor guvernelor privind energia”, a declarat Fatih Birol, directorul IEA, subliniind că scenariul se bazează pe politicile existente, nu pe angajamentele climatice viitoare.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a salutat această reevaluare, afirmând că „epoca iluziei numite ‘vârful cererii de petrol’ pare să fi trecut”.

În același timp, raportul notează o explozie a investițiilor în gaze naturale lichefiate (LNG), cu proiecte noi care vor adăuga până în 2030 o capacitate suplimentară de 300 miliarde metri cubi anual, adică o creștere de 50% a ofertei globale. Astfel, piața mondială a LNG ar urma să crească de la 560 bcm în 2024 la 880 bcm în 2035 și peste 1.000 bcm în 2050.

Investițiile în centre de date sunt, de asemenea, în plină expansiune: în 2025 acestea ar putea atinge 580 miliarde de dolari, depășind pentru prima dată cheltuielile anuale pentru aprovizionarea globală cu petrol, estimate la 540 miliarde de dolari.

Totuși, în pofida scenariilor analizate, raportul confirmă că lumea nu va reuși să limiteze încălzirea globală la +1,5°C față de perioada preindustrială – obiectiv stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. „Guvernele trebuie să acționeze urgent la COP30 și să convină asupra unui plan global care să reducă decalajul față de ținta de 1,5°C”, a avertizat Kaisa Kosonen, consilier principal la Greenpeace Nordic.