Vestea mult așteptată de fermierii moldoveni: Ce a pregătit Guvernul pentru a-i salva din criză

Fermierii sunt într-o situație dificilă, în special urmare a scumpirii carburanților, întreruperea căilor de import-export prin Ucraina și creșterea prețurilor la întreaga gamă de servicii și produse necesare pentru înființarea plantațiilor agricole. Este vorba de echipamente, fertilizanți și semințe.

Prim-ministra Natalia Gavrilița, într-o conferință de presă, a declarat că în primul rând a fost majorat fondul de subvenționare la 1,7 miliarde de lei pentru anul 2022 după ce va fi rectificat bugetul în perioada următoare. O creștere de 50% față de anul 2021.

Schimbăm logica subvențiilor. Dacă anterior banii erau acordați producătorilor mari, în acest an vor patru categorii. Este vorba de producătorii mari, medii, mici și micro. De susținere au nevoie nu doar deținătorii de miilor de hectare, ci și micii producători care la fel întimpină greutăți”, a precizat Gavrilița.

Prim-ministra a menționat că a fost extinsă și aria de acordare a subvențiilor. Va fi compensată 30% din acciza la motorină. Va fi compensată dobânda pentru creditele în sumă de 200 mii de lei pentru mijloace circulante și dobânda la împrumuturile investiționale în sumă de 150 mii de lei.

Totodată, autoritățile vor majora plafonul de subvenționare până la 1,5 mil. de lei a instalațiilor pentru energia regenerabilă. Vor fi subvenționate planațiile multianuale cu soiuri înscrise doar în cataloagele UE fără să fie adoptate și la nivel național. Vom subvenționa practicile de eficiență energetică prin compensarea a 50% din costul semințelor leguminoase de calitate de producție autohtonă dar nu mai mult de 2000 de lei per hectar.

Vor fi încurajate investițiile, migranților și ale femeilor prin majorarea subvenției până la 20% în domeniul zootehnic, procesarea producției agricole și înființarea culturilor multianuale.

Gavrilița a spus mâine, 31 martie, va fi publicată hotărârea de guvern iar într-o săptămână va fi publicat și regulamentul cu limitele de cheltuieli pentru fiecare măsură.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#agricultori #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.