Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE - producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE – producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

Şeful celui mai mare operator de facilităţi de stocare a gazelor naturale din Europa, Snam, a avertizat că dacă iarna aceasta va fi deosebit de rece, criza gazelor din UE se va înrăutăţi. Aceasta deoarece din cauza consumului prea rapid instalaţiile de pompare nu vor putea ţine pasul, presiunea se va reduce, făcând ca livrările să fie imposibile.

De pe o altă piaţă vin alte veşti înfiorătoare. Un strateg al multinaţionalei americane de servicii financiare Jefferies a spus că dacă economia mondială se redeschide complet, având în vedere setea de energie şi dependenţa uriaşă de combustibilii fosili, preţurile petrolului s-ar putea duce la 150 de dolari barilul, de la 65-70 de dolari pe baril în prezent. El a precizat totuşi că redeschiderea completă a economiilor este o mare incertitudine.

Ce ar trebui publicul să ştie este că astfel de veşti şi prognoze atrag atenţia asupra celui care le face, iar acest lucru înseamnă publicitate. În vremuri de criză, teama se vinde bine. De asemenea, este în interesul anumitor companii şi investitori să influenţeze piaţa într-o anumită direcţie.

Compania italiană Snam, ca operator de infrastructură şi rezervoare de gaze, are tot interesul ca gazele naturale să curgă în Europa şi Italia.

Actuala criză a gazelor din Europa are la bază producţia europeană insuficientă şi faptul că gigantul rus Gazprom nu vrea, sau nu poate, să suplimenteze livrările de gaze către statele membre ale UE.

Snam este, de asemenea, acţionar la parteneriatul internaţional care operează gazoductul TAP, o conductă ce aduce în UE gaze naturale din Azerbaidjan.

În urmă cu câţiva ani, italienii au discutat cu Gazprom o posibilă colaborare. Acum, scrie Bloomberg, citat de ZF, Snam a atras atenţia unor investitori străini.

Şeful Snam Marco Alvera a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că „dacă va fi o iarnă rece, vom da de probleme mari, mari“.

Bloomberg, care în unele materiale scrie că Europa poate ieşi din criză făcând pe plac Gazprom şi grăbind punerea în funcţiune a gazoductului rus Nord Stream 2, pe care SUA şi Polonia nu-l vor, avertizează în materialul cu Alvera că preţurile ridicate la gaze pot forţa fabrici şi companii industriale să reducă consumul şi producţia.

#conducte #aprovizionare #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.