Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE - producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE – producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

Şeful celui mai mare operator de facilităţi de stocare a gazelor naturale din Europa, Snam, a avertizat că dacă iarna aceasta va fi deosebit de rece, criza gazelor din UE se va înrăutăţi. Aceasta deoarece din cauza consumului prea rapid instalaţiile de pompare nu vor putea ţine pasul, presiunea se va reduce, făcând ca livrările să fie imposibile.

De pe o altă piaţă vin alte veşti înfiorătoare. Un strateg al multinaţionalei americane de servicii financiare Jefferies a spus că dacă economia mondială se redeschide complet, având în vedere setea de energie şi dependenţa uriaşă de combustibilii fosili, preţurile petrolului s-ar putea duce la 150 de dolari barilul, de la 65-70 de dolari pe baril în prezent. El a precizat totuşi că redeschiderea completă a economiilor este o mare incertitudine.

Ce ar trebui publicul să ştie este că astfel de veşti şi prognoze atrag atenţia asupra celui care le face, iar acest lucru înseamnă publicitate. În vremuri de criză, teama se vinde bine. De asemenea, este în interesul anumitor companii şi investitori să influenţeze piaţa într-o anumită direcţie.

Compania italiană Snam, ca operator de infrastructură şi rezervoare de gaze, are tot interesul ca gazele naturale să curgă în Europa şi Italia.

Actuala criză a gazelor din Europa are la bază producţia europeană insuficientă şi faptul că gigantul rus Gazprom nu vrea, sau nu poate, să suplimenteze livrările de gaze către statele membre ale UE.

Snam este, de asemenea, acţionar la parteneriatul internaţional care operează gazoductul TAP, o conductă ce aduce în UE gaze naturale din Azerbaidjan.

În urmă cu câţiva ani, italienii au discutat cu Gazprom o posibilă colaborare. Acum, scrie Bloomberg, citat de ZF, Snam a atras atenţia unor investitori străini.

Şeful Snam Marco Alvera a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că „dacă va fi o iarnă rece, vom da de probleme mari, mari“.

Bloomberg, care în unele materiale scrie că Europa poate ieşi din criză făcând pe plac Gazprom şi grăbind punerea în funcţiune a gazoductului rus Nord Stream 2, pe care SUA şi Polonia nu-l vor, avertizează în materialul cu Alvera că preţurile ridicate la gaze pot forţa fabrici şi companii industriale să reducă consumul şi producţia.

#conducte #aprovizionare #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.