Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE – producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

03 Dec. 2021, 08:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Dec. 2021, 08:43 // Actual //  bani.md

Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE – producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

Şeful celui mai mare operator de facilităţi de stocare a gazelor naturale din Europa, Snam, a avertizat că dacă iarna aceasta va fi deosebit de rece, criza gazelor din UE se va înrăutăţi. Aceasta deoarece din cauza consumului prea rapid instalaţiile de pompare nu vor putea ţine pasul, presiunea se va reduce, făcând ca livrările să fie imposibile.

De pe o altă piaţă vin alte veşti înfiorătoare. Un strateg al multinaţionalei americane de servicii financiare Jefferies a spus că dacă economia mondială se redeschide complet, având în vedere setea de energie şi dependenţa uriaşă de combustibilii fosili, preţurile petrolului s-ar putea duce la 150 de dolari barilul, de la 65-70 de dolari pe baril în prezent. El a precizat totuşi că redeschiderea completă a economiilor este o mare incertitudine.

Ce ar trebui publicul să ştie este că astfel de veşti şi prognoze atrag atenţia asupra celui care le face, iar acest lucru înseamnă publicitate. În vremuri de criză, teama se vinde bine. De asemenea, este în interesul anumitor companii şi investitori să influenţeze piaţa într-o anumită direcţie.

Compania italiană Snam, ca operator de infrastructură şi rezervoare de gaze, are tot interesul ca gazele naturale să curgă în Europa şi Italia.

Actuala criză a gazelor din Europa are la bază producţia eu­ropeană insuficientă şi faptul că gigantul rus Gazprom nu vrea, sau nu poate, să supli­menteze livrările  de gaze către statele mem­bre ale UE.

Snam este, de asemenea, acţionar la parteneriatul in­ter­naţional care operează gazo­ductul TAP, o conductă ce aduce în UE gaze naturale din Azerbaidjan.

În urmă cu câţiva ani, italienii au discutat cu Gazprom o posibilă colaborare. Acum, scrie Bloomberg, citat de ZF, Snam a atras atenţia unor investitori străini.

Şeful Snam Marco Alvera a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că „dacă va fi o iarnă rece, vom da de probleme mari, mari“.

Bloomberg, care în unele materiale scrie că Europa poate ieşi din criză făcând pe plac Gazprom şi grăbind punerea în funcţiune a gazoductului rus Nord Stream 2, pe care SUA şi Polonia nu-l vor, avertizează în materialul cu Alvera că preţurile ridicate la gaze pot forţa fabrici şi companii industriale să reducă consumul şi producţia.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Datele recente arată un dezechilibru economic major atât în România, cât și în Republica Moldova, unde activitatea economică este concentrată disproporționat în capitală, în timp ce zeci de regiuni contribuie marginal la produsul intern brut.

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, România are zece județe care nu generează nici măcar 1% din PIB-ul național. Este vorba despre: Bistrița-Năsăud (0,98%), Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%). În total, aproape trei sferturi dintre județele României produc sub 2% din economia țării.

În contrast, București generează peste 25% din PIB-ul României și este de departe principalul motor economic. După Capitală, doar patru județe pot fi considerate economii regionale puternice: Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%). Restul țării funcționează cu ponderi reduse și fragmentate în economia națională.

Situația este și mai accentuată în Republica Moldova, unde concentrarea economică în jurul Capitalei atinge niveluri și mai mari. Chișinău generează circa 60% din PIB-ul național, produce 55% din întreaga producție industrială, concentrează 70% din lucrările de construcție și atrage 90% din investițiile populației în locuințe.

În plus, 75% din toate vânzările din țară au loc în Chișinău, 82% din afacerile mari sunt localizate în Capitală, iar 60% din angajații din sectorul real al economiei lucrează tot aici. Cheltuielile bugetului municipal al Chișinăului reprezintă aproximativ 25% din totalul cheltuielilor bugetelor publice locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!