Vești bune pentru afacerile online: Comerțul electronic- în creștere în Moldova

În Republica Moldova se atestă creșterea semnificativă a plăților fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a plăților fără numerar pe platforme de comerț electronic, se arată în cadrul unui comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, care face trimitere la datele Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, tot mai mulți consumatori din Republica Moldova fac cumpărături online.

Pe parcursul anului 2020 plățile fără numerar efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova au constituit 70,3 milioane plăți în valoare de 21,8 miliarde lei. Din numărul total al plăților fără numerar, aproximativ 11 milioane de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 milioane operațiuni efectuate pe platforme de e-comerț în Republica Moldova și 8,3 milioane operațiuni efectuate pe platforme e-comerț peste hotare.

Valoarea plăților menționate a constituit 4,8 miliarde lei, dintre care 1,2 miliarde lei – cumpărături pe platforme de e-comerț din țară (în creștere cu 50% față de anul 2019) și 3,6 miliarde lei (în scădere cu 7.6% față de anul 2019) – cumpărături pe platforme de e-comerț din străinătate.

Totodată, pe parcursul anului 2020, s-a majorat cu 28,7% față de anul 2019 numărul platformelor de comerț electronic în Republica Moldova, atingând cifra de 525 platforme la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 408 în anul 2019. Acest fapt se datorează inclusiv măsurilor stimulatorii din Foaia de parcurs a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic.

Asumarea priorităților Foii de parcurs, suportul politic acordat de Guvern și suportul tehnic oferit cu generozitate de parteneri de dezvoltare, au permis implementarea într-o perioadă restrânsă a unor inițiative importante pe dimensiunea interacțiunii la distanță și promovării serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, utilizării instrumentelor comerțului electronic de către ÎMM-uri, simplificării procedurilor vamale și poștale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.