Vești bune pentru afacerile online: Comerțul electronic- în creștere în Moldova

În Republica Moldova se atestă creșterea semnificativă a plăților fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a plăților fără numerar pe platforme de comerț electronic, se arată în cadrul unui comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, care face trimitere la datele Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, tot mai mulți consumatori din Republica Moldova fac cumpărături online.

Pe parcursul anului 2020 plățile fără numerar efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova au constituit 70,3 milioane plăți în valoare de 21,8 miliarde lei. Din numărul total al plăților fără numerar, aproximativ 11 milioane de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 milioane operațiuni efectuate pe platforme de e-comerț în Republica Moldova și 8,3 milioane operațiuni efectuate pe platforme e-comerț peste hotare.

Valoarea plăților menționate a constituit 4,8 miliarde lei, dintre care 1,2 miliarde lei – cumpărături pe platforme de e-comerț din țară (în creștere cu 50% față de anul 2019) și 3,6 miliarde lei (în scădere cu 7.6% față de anul 2019) – cumpărături pe platforme de e-comerț din străinătate.

Totodată, pe parcursul anului 2020, s-a majorat cu 28,7% față de anul 2019 numărul platformelor de comerț electronic în Republica Moldova, atingând cifra de 525 platforme la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 408 în anul 2019. Acest fapt se datorează inclusiv măsurilor stimulatorii din Foaia de parcurs a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic.

Asumarea priorităților Foii de parcurs, suportul politic acordat de Guvern și suportul tehnic oferit cu generozitate de parteneri de dezvoltare, au permis implementarea într-o perioadă restrânsă a unor inițiative importante pe dimensiunea interacțiunii la distanță și promovării serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, utilizării instrumentelor comerțului electronic de către ÎMM-uri, simplificării procedurilor vamale și poștale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.