Vești bune pentru afacerile online: Comerțul electronic- în creștere în Moldova

În Republica Moldova se atestă creșterea semnificativă a plăților fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a plăților fără numerar pe platforme de comerț electronic, se arată în cadrul unui comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, care face trimitere la datele Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, tot mai mulți consumatori din Republica Moldova fac cumpărături online.

Pe parcursul anului 2020 plățile fără numerar efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova au constituit 70,3 milioane plăți în valoare de 21,8 miliarde lei. Din numărul total al plăților fără numerar, aproximativ 11 milioane de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 milioane operațiuni efectuate pe platforme de e-comerț în Republica Moldova și 8,3 milioane operațiuni efectuate pe platforme e-comerț peste hotare.

Valoarea plăților menționate a constituit 4,8 miliarde lei, dintre care 1,2 miliarde lei – cumpărături pe platforme de e-comerț din țară (în creștere cu 50% față de anul 2019) și 3,6 miliarde lei (în scădere cu 7.6% față de anul 2019) – cumpărături pe platforme de e-comerț din străinătate.

Totodată, pe parcursul anului 2020, s-a majorat cu 28,7% față de anul 2019 numărul platformelor de comerț electronic în Republica Moldova, atingând cifra de 525 platforme la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 408 în anul 2019. Acest fapt se datorează inclusiv măsurilor stimulatorii din Foaia de parcurs a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic.

Asumarea priorităților Foii de parcurs, suportul politic acordat de Guvern și suportul tehnic oferit cu generozitate de parteneri de dezvoltare, au permis implementarea într-o perioadă restrânsă a unor inițiative importante pe dimensiunea interacțiunii la distanță și promovării serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, utilizării instrumentelor comerțului electronic de către ÎMM-uri, simplificării procedurilor vamale și poștale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.