În primele nouă luni ale anului 2024, Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă a autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, cu un total de 1.641 de autorizații acordate, ceea ce reprezintă o diminuare de 3,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Aceste date, publicate de Biroul Național de Statistică, indică o tendință alarmantă în sectorul construcțiilor.
Pe plan regional, situația variază. Regiunea Centru a înregistrat o creștere cu 65 de autorizații (sau 12,1%), iar regiunea Sud a avut o creștere modestă de 2 autorizații (sau 1,5%). În schimb, municipiul Chișinău a raportat o scădere de 113 autorizații (sau 15,8%), iar în regiunea Nord și UTA Găgăuzia s-au eliberat cu 6 autorizații (sau 3,0%) și 2 autorizații (sau 1,8%) mai puțin, respectiv.
De asemenea, numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri în mediul urban a scăzut cu 12,9%, în timp ce în mediul rural a fost o scădere de 3,0% comparativ cu aceeași perioadă din 2023.
Experții imobiliari avertizează că această reducere a numărului de autorizații de construcție va conduce inevitabil la creșterea prețurilor apartamentelor. Scăderea ofertei de locuințe, în condițiile unei cereri constante sau crescânde, va face ca achiziția de apartamente să devină și mai costisitoare pentru cetățeni.
Cahulul, fondat cu mai bine de jumătate de mileniu în urmă, a fost descoperit de echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Amplasat la sudul Basarabiei, la poartă cu România, orașul a păstrat moștenirea străbunilor.
Se spune că localitatea a fost întemeiată de domnitorul Ștefan cel Mare, iar în regiune au avut loc evenimente istorice importante, inclusiv lupte cu tătarii și otomanii.
„Rădăcinile istorice ale orașului Cahul încep de la obștea sătească Șcheia. Este o așezare atestată documentar într-un act de danie semnat de Ștefan cel Mare, la 2 iulie 1502, în care se menționează că Ștefan cel Mare a cumpărat satul Șcheia cu 330 de zloți tătărăști de la nepoții logofătului Neagoe. Satul Șcheia era amplasat în gura râului Frumoasa. Ștefan cel mare a donat această obște sătească Mănăstirii Putna”, povestește Maria Prepeliță, directoarea Muzeului Ținutului Cahul.
Instituția culturală este una dintre cele mai vechi dar și mai reprezentative din regiune, păstrând peste 38.000 de exponate și obiecte din diferite perioade istorice. Vestigiile relatează despre obiceiurile și tradițiile oamenilor din Valea Prutului.
În clădirea muzeului din Cahul lucra acum două secole Bogdan Petriceicu Hașdeu, iar teatrul din localitate și strada principală a orașului îi poartă astăzi numele.
Cahulul este și un important centru academic din Valea Prutului, datorită Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Aici, de 25 de ani, sunt pregătiți specialiști în cele mai diverse domenii, fiind înmatriculați chiar și studenți originari din dreapta Prutului.
Cea mai strânsă colaborare Universitatea Hașdeu din Cahul o are cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați. În anul când instituția de învățământ din Republica Moldova și-a deschis uşile pentru studenți, cea din România a înființat Facultatea Transfrontalieră.
„În 25 de ani, statul roman a investit în burse, salariile profesorilor, infrastructura și parte de dotare a universității din Cahul, dar şi a funcționalității Facultății Transfrontaliere. A fost cea mai mare investiție în sistemul educaţional, în economia orașului Cahul”, susține primarul Nicolae Dandiș.
Cahulul este și cel mai important centru cultural din sudul Basarabiei, iar mulți locuitori din stânga Prutului vin să vadă spectacolele jucate la teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu. Localnicii spun că în 36 de ani de activitate, prin sala cu 99 de locuri au trecut circa un milion de spectatori.
„Am avut proiecte cu Consulatul General al României la Cahul, unde noi jucam 10 spectacole în Ucraina, zona de sud, regiunea Odesa. E vorba de Chilia, Olrovka, Ismail, Reni, Satul Nou și zece localități din sud și e intitule proiectul nostrum Caravana de Teatru a Limbii Române prin Sudul Basarabiei. O apreciere destul de înaltă a publicului român. Am jucat la Teatrul Nottara din București. Publicul ne-a aplăudat 7 minute, ne-au ținut în ovații, cineva a cronometrat”, își amintește directorul teatrului, Gheorghe Mândru.
În 2014, cu sprijinul financiar al Guvernului României, la Cahul a început construcția clădirii unui teatru nou. România a donat 80% din banii necesari pentru amenajarea unei instituții moderne, care să aibă condiții atât pentru spectatori, cât și pentru public, iar lucrările sunt pe ultima sută de metri, doar că bani pentru ultimele intervenții nu se găsesc.
În ultimii zece ani, Cahulul a devenit de nerecunoscut, iar unul dintre cei mai mari investitori este România. Autoritățile din localitățile înfrățite de peste Prut oferă sprijin pentru instituții de învățământ, infrastructură, terenuri de sport și de joacă, echipamente pentru evacuarea deșeurilor și alte facilități.
Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat la Cahul de IMAS la comanda proiectului „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească”, finanțat de DRRM, circa 62% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre Chișinău și București la un nivel bun și foarte bun, iar 56% apreciază drept pozitive relațiile economice.
Sondajul mai arată că 50% dintre cahuleni au rude, prieteni și cunoscuți peste Prut, iar 34% trec frecvent hotarul pentru turism, cumpărături sau pentru a-și vizita apropiații.
