Viața ca o șpagă! Corupția din vămile moldovenești pune pe brânci businessul

Efectele corupției în cadrul administrării vamale implică un șir de riscuri, unele dintre care sunt importante pentru Moldova, cum ar fi ratarea încasărilor de venituri în bugetul public. În Republica Moldova, încasările de venituri din importuri constituie mai mult de o jumătate din veniturile fiscale, iar estimările Băncii Mondiale sugerează că peste 30% din veniturile din importuri în țările în curs de dezvoltare se ratează din cauza corupției, arată o analiză Expert Grup.

Podtriivt analizei, corupția în vamă, de asemenea, întârzie procesarea importurilor și exporturilor și reduce competitivitatea companiilor. Conform raportului BM Doing Business, în anul 2020, durata medie totală de vămuire a mărfurilor la export în Republica Moldova a fost de șapte ori mai mare decât în Uniunea Europeană, iar la import – de trei ori. Corupția în vamă descurajează investițiile străine, mai ales în ramurile care depind de importul previzibil de materii prime și exportul regulat de produse finite. Conform datelor UNCTAD, la sfârșitul anului 2020, stocul de ISD pe cap de locuitor în Republica Moldova a fost de patru ori mai mic decât media pentru Europa de Est. Contrabanda sau manipularea valorii în vamă rezultă în scăderea calității statisticii macroeconomice, care poate dezinforma deciziile de politică publică. Această problemă este importantă mai ales într-o economie mică deschisă, așa ca Moldova, unde exportul net de bunuri și servicii are o contribuție mare la formarea PIB-ului. În fine, corupția în vamă contribuie la înfăptuirea altor infracțiuni, cum ar fi terorismul, traficul de droguri, arme, deșeuri periculoase, substanțe toxice, braconajul, introducerea în țară a produselor contrafăcute sau contaminate.

Conform studiului publicat în anul 2022 de Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, aproape fiecare a doua companie mică sau mijlocie ce a făcut importuri în ultimii trei ani a declarat că a avut dificultăți din cauza corupției în vamă.Printre cele mai mari probleme în cadrul operațiunilor de import semnalate de IMM-urile intervievate se numără tarifele înalte pentru procedurile vamale, urmate de aplicarea prețurilor indicative la produse, procedurile vamale complicate, procedurile de primire a permisiunilor, licențelor și certificatelor necesare pentru operațiunile de import ș.a. La export, într-un alt sondaj realizat de Banca Mondială în anul 2019, 18% din exportatorii din Moldova au considerat reglementările vamale și comerciale drept o constrângere majoră. Întreprinderile cu investiții străine directe tind să fie mai nemulțumite de reglementările vamale moldovenești decât firmele locale.

Formele pe care teoretic le poate lua corupția în cadrul activității vamale includ oferirea sau acceptarea de mită sau alte favoruri pentru: accelerarea procesării documentelor, ignorarea mărfurilor nedeclarate, certificarea exporturilor fictive pentru a obține restituiri de TVA, clasificarea greșită a mărfii, permisiunea eliberării mărfurilor în tranzit pentru consumul intern, subevaluarea mărfurilor, acceptarea declarației false de țară de origine, eliberarea diferitelor licențe și aprobări, evitarea auditului post-vămuire.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#coruptie #business #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.