Viața ca o șpagă! Corupția din vămile moldovenești pune pe brânci businessul

Efectele corupției în cadrul administrării vamale implică un șir de riscuri, unele dintre care sunt importante pentru Moldova, cum ar fi ratarea încasărilor de venituri în bugetul public. În Republica Moldova, încasările de venituri din importuri constituie mai mult de o jumătate din veniturile fiscale, iar estimările Băncii Mondiale sugerează că peste 30% din veniturile din importuri în țările în curs de dezvoltare se ratează din cauza corupției, arată o analiză Expert Grup.

Podtriivt analizei, corupția în vamă, de asemenea, întârzie procesarea importurilor și exporturilor și reduce competitivitatea companiilor. Conform raportului BM Doing Business, în anul 2020, durata medie totală de vămuire a mărfurilor la export în Republica Moldova a fost de șapte ori mai mare decât în Uniunea Europeană, iar la import – de trei ori. Corupția în vamă descurajează investițiile străine, mai ales în ramurile care depind de importul previzibil de materii prime și exportul regulat de produse finite. Conform datelor UNCTAD, la sfârșitul anului 2020, stocul de ISD pe cap de locuitor în Republica Moldova a fost de patru ori mai mic decât media pentru Europa de Est. Contrabanda sau manipularea valorii în vamă rezultă în scăderea calității statisticii macroeconomice, care poate dezinforma deciziile de politică publică. Această problemă este importantă mai ales într-o economie mică deschisă, așa ca Moldova, unde exportul net de bunuri și servicii are o contribuție mare la formarea PIB-ului. În fine, corupția în vamă contribuie la înfăptuirea altor infracțiuni, cum ar fi terorismul, traficul de droguri, arme, deșeuri periculoase, substanțe toxice, braconajul, introducerea în țară a produselor contrafăcute sau contaminate.

Conform studiului publicat în anul 2022 de Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, aproape fiecare a doua companie mică sau mijlocie ce a făcut importuri în ultimii trei ani a declarat că a avut dificultăți din cauza corupției în vamă.Printre cele mai mari probleme în cadrul operațiunilor de import semnalate de IMM-urile intervievate se numără tarifele înalte pentru procedurile vamale, urmate de aplicarea prețurilor indicative la produse, procedurile vamale complicate, procedurile de primire a permisiunilor, licențelor și certificatelor necesare pentru operațiunile de import ș.a. La export, într-un alt sondaj realizat de Banca Mondială în anul 2019, 18% din exportatorii din Moldova au considerat reglementările vamale și comerciale drept o constrângere majoră. Întreprinderile cu investiții străine directe tind să fie mai nemulțumite de reglementările vamale moldovenești decât firmele locale.

Formele pe care teoretic le poate lua corupția în cadrul activității vamale includ oferirea sau acceptarea de mită sau alte favoruri pentru: accelerarea procesării documentelor, ignorarea mărfurilor nedeclarate, certificarea exporturilor fictive pentru a obține restituiri de TVA, clasificarea greșită a mărfii, permisiunea eliberării mărfurilor în tranzit pentru consumul intern, subevaluarea mărfurilor, acceptarea declarației false de țară de origine, eliberarea diferitelor licențe și aprobări, evitarea auditului post-vămuire.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#coruptie #business #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.