Viceprim-ministrul pentru digitalizare va coordona activitatea a trei instituții publice. Care sunt acestea

Odată ce funcția de viceprim-ministru pentru digitalizare este nouă în cadrul unui Guvern, la ședința de joi, 12 august curent, au fost stabilite domeniile de activitate ale lui Iurie Țurcanu. Astfel, pe lângă faptul că va fi responsabil de inovarea sectorului public, modernizarea serviciilor publice și proceselor administrative, aplicarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în sectorul public și dezvoltarea societății informaționale; va coordona activitatea a trei instituții publice, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre Agentia de Guvernare Electronică, Agenția Servicii Publice și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

Proiectul de mai jos conține prevederi referitoare la necesitatea coordonării de către viceprim-ministrului pentru digitalizare a numirii în funcție și eliberarea din funcţie de către fondator a directorului, precum și a directorului adjunct/directorilor adjuncți ai instituțiilor respective. Totodată, desemnarea și revocarea membrilor consiliilor instituțiilor respective urmează să fie coordonate de către fondator cu viceprim-ministrul pentru digitalizare.

Amintim că este pentru prima dată când în cadrul Guvernului a apărut un om care să ocupe funcția de viceprim-ministru pe digitalizare. Potrivit programului de guvernare prezentat înainte de învestirea Cabinetului de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița, prioritățile în acest domeniu sunt de-a dreptul revoluționare pentru moldoveni, începând cu faptul că viața ne-ar putea fi ușurată „cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie”.

#iurie turcanu #digitalizare #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida retoricii ferme de la Bruxelles și a promisiunilor repetate de susținere „până la victorie”, ajutorul militar european pentru Ucraina este în declin vizibil, arată o analiză publicată de Neue Zürcher Zeitung (NZZ).

Potrivit datelor citate de publicația elvețiană, în timpul verii 2025 volumul angajamentelor de sprijin militar ale țărilor europene a scăzut cu 57%, comparativ cu prima jumătate a anului — de la o medie lunară de 3,8 miliarde de euro la doar 1,9 miliarde de euro.

Per ansamblu, asistența militară lunară furnizată Ucrainei de toate statele donatoare a fost cu aproximativ 40% mai mică față de nivelul din primele șase luni ale anului.

Totuși, NZZ subliniază că Europa nu și-a epuizat capacitatea de a sprijini Kievul, comparând actualul nivel al ajutorului cu alte perioade de criză. În timpul pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 810 miliarde de euro prin fondul de redresare economică, iar în timpul crizei zonei euro — circa 400 de miliarde de euro.

Prin contrast, ajutorul total acordat Ucrainei până acum se ridică la doar 215 miliarde de euro, ceea ce, potrivit analiștilor, arată că resursele financiare și politice pentru un sprijin suplimentar există, însă voința politică pare să slăbească pe măsură ce războiul se prelungește.