Viceprim-ministrul pentru digitalizare va coordona activitatea a trei instituții publice. Care sunt acestea

Odată ce funcția de viceprim-ministru pentru digitalizare este nouă în cadrul unui Guvern, la ședința de joi, 12 august curent, au fost stabilite domeniile de activitate ale lui Iurie Țurcanu. Astfel, pe lângă faptul că va fi responsabil de inovarea sectorului public, modernizarea serviciilor publice și proceselor administrative, aplicarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în sectorul public și dezvoltarea societății informaționale; va coordona activitatea a trei instituții publice, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre Agentia de Guvernare Electronică, Agenția Servicii Publice și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

Proiectul de mai jos conține prevederi referitoare la necesitatea coordonării de către viceprim-ministrului pentru digitalizare a numirii în funcție și eliberarea din funcţie de către fondator a directorului, precum și a directorului adjunct/directorilor adjuncți ai instituțiilor respective. Totodată, desemnarea și revocarea membrilor consiliilor instituțiilor respective urmează să fie coordonate de către fondator cu viceprim-ministrul pentru digitalizare.

Amintim că este pentru prima dată când în cadrul Guvernului a apărut un om care să ocupe funcția de viceprim-ministru pe digitalizare. Potrivit programului de guvernare prezentat înainte de învestirea Cabinetului de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița, prioritățile în acest domeniu sunt de-a dreptul revoluționare pentru moldoveni, începând cu faptul că viața ne-ar putea fi ușurată „cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie”.

#iurie turcanu #digitalizare #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.