Viceprim-ministrul pentru digitalizare va coordona activitatea a trei instituții publice. Care sunt acestea

Odată ce funcția de viceprim-ministru pentru digitalizare este nouă în cadrul unui Guvern, la ședința de joi, 12 august curent, au fost stabilite domeniile de activitate ale lui Iurie Țurcanu. Astfel, pe lângă faptul că va fi responsabil de inovarea sectorului public, modernizarea serviciilor publice și proceselor administrative, aplicarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în sectorul public și dezvoltarea societății informaționale; va coordona activitatea a trei instituții publice, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre Agentia de Guvernare Electronică, Agenția Servicii Publice și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

Proiectul de mai jos conține prevederi referitoare la necesitatea coordonării de către viceprim-ministrului pentru digitalizare a numirii în funcție și eliberarea din funcţie de către fondator a directorului, precum și a directorului adjunct/directorilor adjuncți ai instituțiilor respective. Totodată, desemnarea și revocarea membrilor consiliilor instituțiilor respective urmează să fie coordonate de către fondator cu viceprim-ministrul pentru digitalizare.

Amintim că este pentru prima dată când în cadrul Guvernului a apărut un om care să ocupe funcția de viceprim-ministru pe digitalizare. Potrivit programului de guvernare prezentat înainte de învestirea Cabinetului de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița, prioritățile în acest domeniu sunt de-a dreptul revoluționare pentru moldoveni, începând cu faptul că viața ne-ar putea fi ușurată „cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie”.

#iurie turcanu #digitalizare #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.