Viceprim-ministrul pentru digitalizare va coordona activitatea a trei instituții publice. Care sunt acestea

Odată ce funcția de viceprim-ministru pentru digitalizare este nouă în cadrul unui Guvern, la ședința de joi, 12 august curent, au fost stabilite domeniile de activitate ale lui Iurie Țurcanu. Astfel, pe lângă faptul că va fi responsabil de inovarea sectorului public, modernizarea serviciilor publice și proceselor administrative, aplicarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în sectorul public și dezvoltarea societății informaționale; va coordona activitatea a trei instituții publice, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre Agentia de Guvernare Electronică, Agenția Servicii Publice și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

Proiectul de mai jos conține prevederi referitoare la necesitatea coordonării de către viceprim-ministrului pentru digitalizare a numirii în funcție și eliberarea din funcţie de către fondator a directorului, precum și a directorului adjunct/directorilor adjuncți ai instituțiilor respective. Totodată, desemnarea și revocarea membrilor consiliilor instituțiilor respective urmează să fie coordonate de către fondator cu viceprim-ministrul pentru digitalizare.

Amintim că este pentru prima dată când în cadrul Guvernului a apărut un om care să ocupe funcția de viceprim-ministru pe digitalizare. Potrivit programului de guvernare prezentat înainte de învestirea Cabinetului de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița, prioritățile în acest domeniu sunt de-a dreptul revoluționare pentru moldoveni, începând cu faptul că viața ne-ar putea fi ușurată „cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie”.

#iurie turcanu #digitalizare #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.