Viceprim-ministrul pentru digitalizare va coordona activitatea a trei instituții publice. Care sunt acestea

Odată ce funcția de viceprim-ministru pentru digitalizare este nouă în cadrul unui Guvern, la ședința de joi, 12 august curent, au fost stabilite domeniile de activitate ale lui Iurie Țurcanu. Astfel, pe lângă faptul că va fi responsabil de inovarea sectorului public, modernizarea serviciilor publice și proceselor administrative, aplicarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în sectorul public și dezvoltarea societății informaționale; va coordona activitatea a trei instituții publice, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre Agentia de Guvernare Electronică, Agenția Servicii Publice și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

Proiectul de mai jos conține prevederi referitoare la necesitatea coordonării de către viceprim-ministrului pentru digitalizare a numirii în funcție și eliberarea din funcţie de către fondator a directorului, precum și a directorului adjunct/directorilor adjuncți ai instituțiilor respective. Totodată, desemnarea și revocarea membrilor consiliilor instituțiilor respective urmează să fie coordonate de către fondator cu viceprim-ministrul pentru digitalizare.

Amintim că este pentru prima dată când în cadrul Guvernului a apărut un om care să ocupe funcția de viceprim-ministru pe digitalizare. Potrivit programului de guvernare prezentat înainte de învestirea Cabinetului de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița, prioritățile în acest domeniu sunt de-a dreptul revoluționare pentru moldoveni, începând cu faptul că viața ne-ar putea fi ușurată „cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie”.

#iurie turcanu #digitalizare #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.