Viceprim-ministrul pentru digitalizare va coordona activitatea a trei instituții publice. Care sunt acestea

Odată ce funcția de viceprim-ministru pentru digitalizare este nouă în cadrul unui Guvern, la ședința de joi, 12 august curent, au fost stabilite domeniile de activitate ale lui Iurie Țurcanu. Astfel, pe lângă faptul că va fi responsabil de inovarea sectorului public, modernizarea serviciilor publice și proceselor administrative, aplicarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în sectorul public și dezvoltarea societății informaționale; va coordona activitatea a trei instituții publice, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre Agentia de Guvernare Electronică, Agenția Servicii Publice și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

Proiectul de mai jos conține prevederi referitoare la necesitatea coordonării de către viceprim-ministrului pentru digitalizare a numirii în funcție și eliberarea din funcţie de către fondator a directorului, precum și a directorului adjunct/directorilor adjuncți ai instituțiilor respective. Totodată, desemnarea și revocarea membrilor consiliilor instituțiilor respective urmează să fie coordonate de către fondator cu viceprim-ministrul pentru digitalizare.

Amintim că este pentru prima dată când în cadrul Guvernului a apărut un om care să ocupe funcția de viceprim-ministru pe digitalizare. Potrivit programului de guvernare prezentat înainte de învestirea Cabinetului de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița, prioritățile în acest domeniu sunt de-a dreptul revoluționare pentru moldoveni, începând cu faptul că viața ne-ar putea fi ușurată „cu mai puține vizite la ghișeu și cu mai puține documente pe hârtie”.

#iurie turcanu #digitalizare #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.