Mobilizarea parțială a lui Putin a prăbușit euro. Dolarul a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani

21 Sept. 2022, 13:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Sept. 2022, 13:37 // Actual //  bani.md

Dolarul, o valoare de refugiu tradiţională în perioade de crize, a urcat miercuri până la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în timp ce moneda unică europeană s-a depreciat,  în contextul în care Vladimir Putin a ordonat mobilizarea rezerviştilor și i-a acuzat pe aliații occidentali de „șantaj nuclear”, dând de înțeles că Rusia este gata să-și folosească propriile arme nucleare dacă este nevoie, notează Business Insider.

Într-un discurs televizat, Putin a spus că a ordonat mobilizarea trupelor de rezerviști pentru a proteja integritatea teritorială a Rusiei. Mișcarea vine după ce în ultimele săptămâni, forțele ucrainene au recucerit mai multe zone ocupate de invadatori.

Dollar Index, care măsoară evoluţia monedei americane în raport cu un coş format din alte şase valute, a urcat cu 0,5% până la 110,87 puncte, un nou record înregistrat după 2002.

În schimb, monedele europene au avut de suferit, euro depreciindu-se cu 0,56% până la 0,9913 dolari, iar lira sterlină cu 0,31% până la 1,1345 dolari, după ce anterior a coborât până la 1,1304 dolari, minimul ultimilor 37 de ani.

Dolarul este de obicei văzut ca un activ sigur de către investitori și tinde să se întărească atunci când tulburările geopolitice afectează sentimentul pieței pentru risc.

Lira sterlină și-a extins scăderile după ce a atins minimul din ultimii 37 de ani față de dolar săptămâna trecută, alunecând cu 0,32%, până la 1,1345 dolari.

Tot miercuri, moneda rusească (rubla) a coborât până la un curs de 63 de ruble pentru un dolar, revenind la cea mai redusă valoare din ultimele două luni, iar acţiunile companiilor ruseşti au înregistrat scăderi de peste 10% după ce Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare a rezerviştilor după cel de doilea război mondial.

În jurul orei 7:08 GMT, rubla rusească înregistra o depreciere de 2,6%, fiind cotată la 62,18 unităţi pentru un dolar, după ce anterior a scăzut până la 62,975 ruble pentru un dolar, cel mai slab curs de după data de 7 iulie. Moneda rusească s-a depreciat cu 1,7% în raport cu euro, care era cotat la 61,61 ruble, şi 1,5% în raportul cu yuanul chinez, care se tranzacţiona pentru 8,776 ruble.

În paralel, indicii bursieri ruseşti erau în picaj, în condiţiile în care acţiunile giganţilor energetici Rosneft şi Gazprom afişau la un moment dat scăderi de aproximativ 12%.

Indicele MOEX al bursei de la Moscova a atins cel mai scăzut nivel de după data de 24 februarie, ziua în care Rusia a trimis zeci de mii de militari în Ucraina. Acest indice denominat în ruble afişa o scădere de 5,5% până la 2.094,5 puncte, după ce anterior a atins un minim de 2.002,73 puncte.

30 Oct. 2026, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 10:08 // Actual //  Ursu Victor

Piața construcțiilor din Republica Moldova continuă să înregistreze o scădere a numărului de proiecte autorizate, iar declinul s-a accentuat în trimestrul III al anului 2026. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în primele nouă luni au fost eliberate 2124 de autorizații de construire, cu 2,9% mai puține decât în perioada similară a anului trecut. Reducerea vine după ce și în 2025 numărul autorizațiilor înregistrase un declin de 7,8% față de 2024.

Din totalul autorizațiilor eliberate în perioada ianuarie–septembrie 2026, 1.588 au vizat construcția clădirilor rezidențiale, inclusiv blocuri de locuit și case individuale, în scădere cu 1,9% față de anul precedent. Alte 536 de autorizații au fost acordate pentru clădiri nerezidențiale, cu 5,8% mai puține.

Datele arată că ritmul de scădere a numărului autorizațiilor s-a accelerat în ultimele trei luni. Dacă la sfârșitul primului semestru declinul era de numai 0,5%, la finele lunii septembrie acesta a ajuns la 2,9%. Calculele realizate pe baza statisticilor BNS indică faptul că numai în trimestrul III au fost eliberate 748 de autorizații, cu aproximativ 7% mai puține decât în trimestrul corespunzător din 2025.

În ceea ce privește municipiul Chișinău,  numărul autorizațiilor pentru construcțiile rezidențiale s-a redus cu 1,5%, echivalentul a nouă autorizații mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

În schimb, în Capitală se observă o creștere a interesului pentru clădirile nerezidențiale. Numărul autorizațiilor pentru această categorie a avansat cu 20%, fiind eliberate cu 15 autorizații mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

În profil regional, cele mai mari scăderi procentuale ale autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale au fost înregistrate în regiunea de Sud, unde numărul acestora s-a redus cu 13,7%, și în regiunea de Nord, cu 10%. În UTA Găgăuzia declinul a fost de 1,6%, iar în municipiul Chișinău de 1,5%.

Regiunea Centru reprezintă excepția, cu o creștere de 2,6% a numărului autorizațiilor rezidențiale, fiind eliberate cu 15 documente mai mult decât în perioada similară din 2025.

În cazul construcțiilor nerezidențiale, cea mai puternică reducere a fost consemnată în regiunea Centru, unde numărul autorizațiilor a scăzut cu 23,6%, echivalentul a 48 de documente. În regiunea de Sud diminuarea a fost de 17,2%, iar în Nord de 0,7%.

În schimb, UTA Găgăuzia a raportat o majorare de 23,9% a autorizațiilor pentru clădirile nerezidențiale, iar municipiul Chișinău o creștere de 20%.

Statisticile mai arată că mediul rural continuă să concentreze cea mai mare parte a autorizațiilor de construire. În primele nouă luni ale anului au fost eliberate 1.150 de autorizații în localitățile rurale, reprezentând 54,1% din total, în timp ce în mediul urban au fost emise 974 de documente, echivalentul a 45,9%.

Totuși, scăderea autorizațiilor a fost mai mare în orașe, unde numărul acestora s-a redus cu 4,9%, comparativ cu numai 1,1% în localitățile rurale.

Evoluția negativă a autorizațiilor vine pe fondul reducerii activității efective în sectorul construcțiilor. Potrivit datelor BNS, în primul semestru din 2026, volumul lucrărilor de construcții a fost cu 8,2% mai mic decât în perioada similară a anului precedent, iar în primul trimestru scăderea ajunsese la 12%.