VIDEO 350 de agenți economici vor participa în acest an la expoziția „Fabricat în Moldova”

350 de agenți economici vor participa în acest an la Expoziția Națională „Fabricat în Moldova”, care va avea loc în perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2025, la Centrul Expozițional „Moldexpo” din Chișinău. 50 de companii vor participa pentru prima dată la eveniment. Este vorba de producători din domeniul textil, industrial, dar și alimentar. Sunt așteptați în jur de 70 de mii de vizitatori, de la 10:00 și până la 18:00.

Ediția din acest an se remarcă prin participarea României ca țară invitată de onoare, evidențiind oportunitățile de cooperare dintre antreprenorii din cele două țări. Totodată, Italia va fi prezentă cu un stand reprezentativ, cu participarea companiilor italiene care activează în Republica Moldova. De asemenea, ediția 2025 marchează participarea oficială a unor delegații din România, Ucraina, Italia, reprezentanții corpului diplomatic din Ungaria, Bulgaria, Cehia, Georgia, Tadjikistan, Republica Elenă.

Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, într-o conferință de presă, a evidențiat semnificația expoziției pentru dezvoltarea mediului de afaceri local și promovarea produselor autohtone.

„Expoziția Fabricat în Moldova este mai mult decât o simplă vitrină a produselor autohtone. Este o platformă strategică ce reunește companii, consumatori și instituții, având scopul de a sprijini dezvoltarea economiei locale și de a stimula colaborarea internațională. Suntem mândri să observăm un interes tot mai mare din partea participanților și vizitatorilor”, a declarat Sergiu Harea.

Un alt element inedit al ediției îl constituie colaborarea cu partenerul general, Moldretail Group SRL (brandul Linella), care își propune să susțină producătorii locali prin promovarea produselor autentice pe rafturile magazinelor sale.

La eveniment a fost prezent și un alt partener important al ediției din acest an, maib, care sprijină dezvoltarea mediului de afaceri printr-o gamă diversificată de produse și servicii financiare adaptate nevoilor antreprenorilor locali.

Pavilionul Central: Vor fi prezentate întreprinderi din sectorul agroindustrial, agricol, produse alimentare și băuturi, precum și expoziții colective ale 15 raioane din Republica Moldova, printre care: Hîncești, Leova, Nisporeni, Călărași, Criuleni, Ungheni, Sîngerei, Cimișlia, Strășeni, Cahul, Căușeni, Ialoveni și UTA Găgăuzia. Aici, vizitatorii vor descoperi producători locali, care vor reprezenta cu mândrie specificul și calitatea produselor din regiunile lor de origine.

Pavilionul nr. 2: Vor fi expuse întreprinderi din sectoare diverse, precum industrie, textile, produse cosmetice, farmaceutice, mobilă și alte bunuri de larg consum. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere cei mai buni producători de textile, articole de îmbrăcăminte și marochinărie fabricate în Moldova, recunoscute pentru calitate și design.

Zona exterioară: produse apicole, agricole, carmangerie, afumături, brânzeturi, meșterii populari.

Evenimentul include și un program de afaceri, cu seminare, workshop-uri și discuții pe teme economice, precum și un program cultural ce celebrează tradițiile autentice moldovenești.

#fabricat in moldova #companii #Expoziție

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.