VIDEO Bătăliile cu tătarii, legătura cu Putna și „biroul” lui B. P. Hașdeu. Descoperim orașul Cahul din Valea Prutului

Cahulul, fondat cu mai bine de jumătate de mileniu în urmă, a fost descoperit de echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Amplasat la sudul Basarabiei, la poartă cu România, orașul a păstrat moștenirea străbunilor.

Se spune că localitatea a fost întemeiată de domnitorul Ștefan cel Mare, iar în regiune au avut loc evenimente istorice importante, inclusiv lupte cu tătarii și otomanii.

„Rădăcinile istorice ale orașului Cahul încep de la obștea sătească Șcheia. Este o așezare atestată documentar într-un act de danie semnat de Ștefan cel Mare, la 2 iulie 1502, în care se menționează că Ștefan cel Mare a cumpărat satul Șcheia cu 330 de zloți tătărăști de la nepoții logofătului Neagoe. Satul Șcheia era amplasat în gura râului Frumoasa. Ștefan cel mare a donat această obște sătească Mănăstirii Putna”, povestește Maria Prepeliță, directoarea Muzeului Ținutului Cahul.

Instituția culturală este una dintre cele mai vechi dar și mai reprezentative din regiune, păstrând peste 38.000 de exponate și obiecte din diferite perioade istorice. Vestigiile relatează despre obiceiurile și tradițiile oamenilor din Valea Prutului.

În clădirea muzeului din Cahul lucra acum două secole Bogdan Petriceicu Hașdeu, iar teatrul din localitate și strada principală a orașului îi poartă astăzi numele.

Cahulul este și un important centru academic din Valea Prutului, datorită Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Aici, de 25 de ani, sunt pregătiți specialiști în cele mai diverse domenii, fiind înmatriculați chiar și studenți originari din dreapta Prutului.

Cea mai strânsă colaborare Universitatea Hașdeu din Cahul o are cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați. În anul când instituția de învățământ din Republica Moldova și-a deschis uşile pentru studenți, cea din România a înființat Facultatea Transfrontalieră.

„În 25 de ani, statul roman a investit în burse, salariile profesorilor, infrastructura și parte de dotare a universității din Cahul, dar şi a funcționalității Facultății Transfrontaliere. A fost cea mai mare investiție în sistemul educaţional, în economia orașului Cahul”, susține primarul Nicolae Dandiș.

Cahulul este și cel mai important centru cultural din sudul Basarabiei, iar mulți locuitori din stânga Prutului vin să vadă spectacolele jucate la teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu. Localnicii spun că în 36 de ani de activitate, prin sala cu 99 de locuri au trecut circa un milion de spectatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am avut proiecte cu Consulatul General al României la Cahul, unde noi jucam 10 spectacole în Ucraina, zona de sud, regiunea Odesa. E vorba de Chilia, Olrovka, Ismail, Reni, Satul Nou și zece localități din sud și e intitule proiectul nostrum Caravana de Teatru a Limbii Române prin Sudul Basarabiei. O apreciere destul de înaltă a publicului român. Am jucat la Teatrul Nottara din București. Publicul ne-a aplăudat 7 minute, ne-au ținut în ovații, cineva a cronometrat”, își amintește directorul teatrului, Gheorghe Mândru.

În 2014, cu sprijinul financiar al Guvernului României, la Cahul a început construcția clădirii unui teatru nou. România a donat 80% din banii necesari pentru amenajarea unei instituții moderne, care să aibă condiții atât pentru spectatori, cât și pentru public, iar lucrările sunt pe ultima sută de metri, doar că bani pentru ultimele intervenții nu se găsesc.

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat la Cahul de IMAS la comanda proiectului „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească”, finanțat de DRRM, circa 62% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre Chișinău și București la un nivel bun și foarte bun, iar 56% apreciază drept pozitive relațiile economice.

Sondajul mai arată că 50% dintre cahuleni au rude, prieteni și cunoscuți peste Prut, iar 34% trec frecvent hotarul pentru turism, cumpărături sau pentru a-și vizita apropiații.

#vale prutului #cahul #arhitectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”