VIDEO Bogăția ascunsă pe fundul oceanelor: Valorează 700 de trilioane de dolari

Edward Sonstadt, un chimist din Marea Britanie, a reușit să facă o descoperire de senzație: o comoară de care nimeni nu știe și care se află undeva în adâncul oceanelor.

Ea nu a fost extrasă de acolo nici până astăzi, iar cele 20 de milioane de tone estimate a fi sub ape valorează aproximativ 700 de trilioane de dolari. În plus, mai există și alte circa 57.000 de tone de aur în subsolul Pământului, care așteaptă a fi scoase la lumină.

De-a lungul secolelor au fost mulți cercetători sau vânători de comori care au vrut să aducă la suprafață aurul din oceane, dar ei nu au reușit datorită faptului că nu au găsit o tehnologie adecvată, sustenabilă, potrivit Sci Tech Daily.

Primul care a descoperit existența aurului în adâncurile oceanelor din întreaga lume a fost Edward Sonstadt, în anul 1872, dar el nu a întreprins nimic în acest sens, pentru a se îmbogăți.

În premieră, a încercat pastorul Prescott Ford Jernegan din New England, regiune din nordul Statelor Unite, de astăzi, care a construit o cutie de lemn cu găuri în ea și care avea în interior un strat de mercur solid, amestecat cu un ingredient secret.

În 1900, inventatorul Henry Clay Bull a depus un brevet privind o metodă de extragere a aurului din apă, dar nici el nu a reușit să se îmbogățească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În anul 1990, cercetătorii au descoperit, în urma unui studiu, că există aproximativ un gram de aur în fiecare sută de milioane de tone de apă de mare sau din ocean. Oamenii de știință au calculat că oceanele din întreaga lume conțin 20 de milioane de tone de aur, conform Forbes.

Cantitatea de aur aflată ascunsă în oceanele de pe Pământ este suficientă pentru a oferi fiecărui locuitor al planetei noastre, aproximativ 2,5 kilograme de aur. Însă, extragerea aurului din adâncuri necesită tehnologii speciale, care până în prezent nu sunt sustenabile.

În plus, trebuie menționat faptul că toată cantitatea de aur estimată din subsolul Pământului, în afara oceanelor, s-ar încadra într-un cub de 23 x 23 de metri. În ciuda faptului că există numeroase tehnologii de exploatare a minelor de aur de la sol, oamenii nu au reușit să scoată toate comorile la suprafață, conform IFL Science.

Se spune că cantitatea estimată de aur extrasă de-a lungul istoriei este de aproximativ 187.000 de tone, cantitatea totală descoperită în subsolul planetei noastre fiind de aproximativ 244.000 de tone.

Aproximativ 2.756 până la 3.307 de tone de aur sunt extrase în fiecare an, mai mult de 30% din tot aurul provenind din mina Witwatersrand Basin din Africa de Sud. În prezent, China este cel mai mare producător de aur, în timp ce cel mai mare complex de exploatare a aurului este cel aflat la mina din Nevada de la Barrick Gold, care produce 99.223 de kilograme (3,5 milioane de uncii) pe an

#milioane #ocean #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.