VIDEO Bogăția ascunsă pe fundul oceanelor: Valorează 700 de trilioane de dolari

Edward Sonstadt, un chimist din Marea Britanie, a reușit să facă o descoperire de senzație: o comoară de care nimeni nu știe și care se află undeva în adâncul oceanelor.

Ea nu a fost extrasă de acolo nici până astăzi, iar cele 20 de milioane de tone estimate a fi sub ape valorează aproximativ 700 de trilioane de dolari. În plus, mai există și alte circa 57.000 de tone de aur în subsolul Pământului, care așteaptă a fi scoase la lumină.

De-a lungul secolelor au fost mulți cercetători sau vânători de comori care au vrut să aducă la suprafață aurul din oceane, dar ei nu au reușit datorită faptului că nu au găsit o tehnologie adecvată, sustenabilă, potrivit Sci Tech Daily.

Primul care a descoperit existența aurului în adâncurile oceanelor din întreaga lume a fost Edward Sonstadt, în anul 1872, dar el nu a întreprins nimic în acest sens, pentru a se îmbogăți.

În premieră, a încercat pastorul Prescott Ford Jernegan din New England, regiune din nordul Statelor Unite, de astăzi, care a construit o cutie de lemn cu găuri în ea și care avea în interior un strat de mercur solid, amestecat cu un ingredient secret.

În 1900, inventatorul Henry Clay Bull a depus un brevet privind o metodă de extragere a aurului din apă, dar nici el nu a reușit să se îmbogățească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În anul 1990, cercetătorii au descoperit, în urma unui studiu, că există aproximativ un gram de aur în fiecare sută de milioane de tone de apă de mare sau din ocean. Oamenii de știință au calculat că oceanele din întreaga lume conțin 20 de milioane de tone de aur, conform Forbes.

Cantitatea de aur aflată ascunsă în oceanele de pe Pământ este suficientă pentru a oferi fiecărui locuitor al planetei noastre, aproximativ 2,5 kilograme de aur. Însă, extragerea aurului din adâncuri necesită tehnologii speciale, care până în prezent nu sunt sustenabile.

În plus, trebuie menționat faptul că toată cantitatea de aur estimată din subsolul Pământului, în afara oceanelor, s-ar încadra într-un cub de 23 x 23 de metri. În ciuda faptului că există numeroase tehnologii de exploatare a minelor de aur de la sol, oamenii nu au reușit să scoată toate comorile la suprafață, conform IFL Science.

Se spune că cantitatea estimată de aur extrasă de-a lungul istoriei este de aproximativ 187.000 de tone, cantitatea totală descoperită în subsolul planetei noastre fiind de aproximativ 244.000 de tone.

Aproximativ 2.756 până la 3.307 de tone de aur sunt extrase în fiecare an, mai mult de 30% din tot aurul provenind din mina Witwatersrand Basin din Africa de Sud. În prezent, China este cel mai mare producător de aur, în timp ce cel mai mare complex de exploatare a aurului este cel aflat la mina din Nevada de la Barrick Gold, care produce 99.223 de kilograme (3,5 milioane de uncii) pe an

#milioane #ocean #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.