VIDEO Bogăția ascunsă pe fundul oceanelor: Valorează 700 de trilioane de dolari

Edward Sonstadt, un chimist din Marea Britanie, a reușit să facă o descoperire de senzație: o comoară de care nimeni nu știe și care se află undeva în adâncul oceanelor.

Ea nu a fost extrasă de acolo nici până astăzi, iar cele 20 de milioane de tone estimate a fi sub ape valorează aproximativ 700 de trilioane de dolari. În plus, mai există și alte circa 57.000 de tone de aur în subsolul Pământului, care așteaptă a fi scoase la lumină.

De-a lungul secolelor au fost mulți cercetători sau vânători de comori care au vrut să aducă la suprafață aurul din oceane, dar ei nu au reușit datorită faptului că nu au găsit o tehnologie adecvată, sustenabilă, potrivit Sci Tech Daily.

Primul care a descoperit existența aurului în adâncurile oceanelor din întreaga lume a fost Edward Sonstadt, în anul 1872, dar el nu a întreprins nimic în acest sens, pentru a se îmbogăți.

În premieră, a încercat pastorul Prescott Ford Jernegan din New England, regiune din nordul Statelor Unite, de astăzi, care a construit o cutie de lemn cu găuri în ea și care avea în interior un strat de mercur solid, amestecat cu un ingredient secret.

În 1900, inventatorul Henry Clay Bull a depus un brevet privind o metodă de extragere a aurului din apă, dar nici el nu a reușit să se îmbogățească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În anul 1990, cercetătorii au descoperit, în urma unui studiu, că există aproximativ un gram de aur în fiecare sută de milioane de tone de apă de mare sau din ocean. Oamenii de știință au calculat că oceanele din întreaga lume conțin 20 de milioane de tone de aur, conform Forbes.

Cantitatea de aur aflată ascunsă în oceanele de pe Pământ este suficientă pentru a oferi fiecărui locuitor al planetei noastre, aproximativ 2,5 kilograme de aur. Însă, extragerea aurului din adâncuri necesită tehnologii speciale, care până în prezent nu sunt sustenabile.

În plus, trebuie menționat faptul că toată cantitatea de aur estimată din subsolul Pământului, în afara oceanelor, s-ar încadra într-un cub de 23 x 23 de metri. În ciuda faptului că există numeroase tehnologii de exploatare a minelor de aur de la sol, oamenii nu au reușit să scoată toate comorile la suprafață, conform IFL Science.

Se spune că cantitatea estimată de aur extrasă de-a lungul istoriei este de aproximativ 187.000 de tone, cantitatea totală descoperită în subsolul planetei noastre fiind de aproximativ 244.000 de tone.

Aproximativ 2.756 până la 3.307 de tone de aur sunt extrase în fiecare an, mai mult de 30% din tot aurul provenind din mina Witwatersrand Basin din Africa de Sud. În prezent, China este cel mai mare producător de aur, în timp ce cel mai mare complex de exploatare a aurului este cel aflat la mina din Nevada de la Barrick Gold, care produce 99.223 de kilograme (3,5 milioane de uncii) pe an

#milioane #ocean #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exportul de gaze către Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, atinge astăzi 6 milioane metri cubi, maximul absolut de capacitate al conductei, scrie economedia.ro.

Jurnaliștii români precizează că țara noastră are ca unică sursă de aprovizionare România, atât ca import de gaze de peste Prut, cât și ca oferirea de spațiu de depozitare subterană a cantităților pe care molodvenii le cumpără din alte părți, dar care ajung temporar tot la noi.

Mai mult, sistemul de transport și distribuție a gazelor de peste Prut este operat de Transgazul românesc.

Cât privește fluxurile de gaze de pe teritoriul României, consumul este asigurat, în aceste zile, cu precădere din extracția cantităților stocate în subteran, în sezonul cald. 25 de milioane de metri cubi sunt extrase azi din depozite. Abia pe locul doi este producția curentă – 23,7 milioane metri cubi și mai aducem din import – prin Bulgaria 12,6 milioane de metri cubi, din care 4,4 reprezintă tranzit către Ungaria și Ucraina.

Consumul total al României de circa 54 de milioane de metri cubi se realizează în condițiile în care și termocentralele pe gaz consumă mult, fiind chiar prima sursă de generare a electricității din țară – peste 1.800 MW.

Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău conectează Republica Moldova la rețeaua de gaze naturale din România, oferind Chișinăului acces direct la surse alternative și mai sigure de energie. Conducta are o lungime de aproximativ 150 de kilometri, iar investiția totală în acest proiect a fost de circa 150 de milioane de euro.

Proiectul a fost finalizat în anul 2020, având inițial o capacitate de transport de 1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Ulterior, în urma lucrărilor de extindere și modernizare, capacitatea de transport a fost majorată de 3,3 ori în direcția Republicii Moldova și de 4,6 ori pentru fluxul invers, către România.

#conducta iasi-ungheni #gaz #limita