VIDEO Bogăția ascunsă pe fundul oceanelor: Valorează 700 de trilioane de dolari

11 Apr. 2023, 07:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Apr. 2023, 07:22 // Actual //  bani.md

Edward Sonstadt, un chimist din Marea Britanie, a reușit să facă o descoperire de senzație: o comoară de care nimeni nu știe și care se află undeva în adâncul oceanelor.

Ea nu a fost extrasă de acolo nici până astăzi, iar cele 20 de milioane de tone estimate a fi sub ape valorează aproximativ 700 de trilioane de dolari. În plus, mai există și alte circa 57.000 de tone de aur în subsolul Pământului, care așteaptă a fi scoase la lumină.

De-a lungul secolelor au fost mulți cercetători sau vânători de comori care au vrut să aducă la suprafață aurul din oceane, dar ei nu au reușit datorită faptului că nu au găsit o tehnologie adecvată, sustenabilă, potrivit Sci Tech Daily.

Primul care a descoperit existența aurului în adâncurile oceanelor din întreaga lume a fost Edward Sonstadt, în anul 1872, dar el nu a întreprins nimic în acest sens, pentru a se îmbogăți.

În premieră, a încercat pastorul Prescott Ford Jernegan din New England, regiune din nordul Statelor Unite, de astăzi, care a construit o cutie de lemn cu găuri în ea și care avea în interior un strat de mercur solid, amestecat cu un ingredient secret.

În 1900, inventatorul Henry Clay Bull a depus un brevet privind o metodă de extragere a aurului din apă, dar nici el nu a reușit să se îmbogățească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În anul 1990, cercetătorii au descoperit, în urma unui studiu, că există aproximativ un gram de aur în fiecare sută de milioane de tone de apă de mare sau din ocean. Oamenii de știință au calculat că oceanele din întreaga lume conțin 20 de milioane de tone de aur, conform Forbes.

Cantitatea de aur aflată ascunsă în oceanele de pe Pământ este suficientă pentru a oferi fiecărui locuitor al planetei noastre, aproximativ 2,5 kilograme de aur. Însă, extragerea aurului din adâncuri necesită tehnologii speciale, care până în prezent nu sunt sustenabile.

În plus, trebuie menționat faptul că toată cantitatea de aur estimată din subsolul Pământului, în afara oceanelor, s-ar încadra într-un cub de 23 x 23 de metri. În ciuda faptului că există numeroase tehnologii de exploatare a minelor de aur de la sol, oamenii nu au reușit să scoată toate comorile la suprafață, conform IFL Science.

Se spune că cantitatea estimată de aur extrasă de-a lungul istoriei este de aproximativ 187.000 de tone, cantitatea totală descoperită în subsolul planetei noastre fiind de aproximativ 244.000 de tone.

Aproximativ 2.756 până la 3.307 de tone de aur sunt extrase în fiecare an, mai mult de 30% din tot aurul provenind din mina Witwatersrand Basin din Africa de Sud. În prezent, China este cel mai mare producător de aur, în timp ce cel mai mare complex de exploatare a aurului este cel aflat la mina din Nevada de la Barrick Gold, care produce 99.223 de kilograme (3,5 milioane de uncii) pe an

Realitatea Live

15 Dec. 2025, 09:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Dec. 2025, 09:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII