VIDEO Bogăția ascunsă pe fundul oceanelor: Valorează 700 de trilioane de dolari

Edward Sonstadt, un chimist din Marea Britanie, a reușit să facă o descoperire de senzație: o comoară de care nimeni nu știe și care se află undeva în adâncul oceanelor.

Ea nu a fost extrasă de acolo nici până astăzi, iar cele 20 de milioane de tone estimate a fi sub ape valorează aproximativ 700 de trilioane de dolari. În plus, mai există și alte circa 57.000 de tone de aur în subsolul Pământului, care așteaptă a fi scoase la lumină.

De-a lungul secolelor au fost mulți cercetători sau vânători de comori care au vrut să aducă la suprafață aurul din oceane, dar ei nu au reușit datorită faptului că nu au găsit o tehnologie adecvată, sustenabilă, potrivit Sci Tech Daily.

Primul care a descoperit existența aurului în adâncurile oceanelor din întreaga lume a fost Edward Sonstadt, în anul 1872, dar el nu a întreprins nimic în acest sens, pentru a se îmbogăți.

În premieră, a încercat pastorul Prescott Ford Jernegan din New England, regiune din nordul Statelor Unite, de astăzi, care a construit o cutie de lemn cu găuri în ea și care avea în interior un strat de mercur solid, amestecat cu un ingredient secret.

În 1900, inventatorul Henry Clay Bull a depus un brevet privind o metodă de extragere a aurului din apă, dar nici el nu a reușit să se îmbogățească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În anul 1990, cercetătorii au descoperit, în urma unui studiu, că există aproximativ un gram de aur în fiecare sută de milioane de tone de apă de mare sau din ocean. Oamenii de știință au calculat că oceanele din întreaga lume conțin 20 de milioane de tone de aur, conform Forbes.

Cantitatea de aur aflată ascunsă în oceanele de pe Pământ este suficientă pentru a oferi fiecărui locuitor al planetei noastre, aproximativ 2,5 kilograme de aur. Însă, extragerea aurului din adâncuri necesită tehnologii speciale, care până în prezent nu sunt sustenabile.

În plus, trebuie menționat faptul că toată cantitatea de aur estimată din subsolul Pământului, în afara oceanelor, s-ar încadra într-un cub de 23 x 23 de metri. În ciuda faptului că există numeroase tehnologii de exploatare a minelor de aur de la sol, oamenii nu au reușit să scoată toate comorile la suprafață, conform IFL Science.

Se spune că cantitatea estimată de aur extrasă de-a lungul istoriei este de aproximativ 187.000 de tone, cantitatea totală descoperită în subsolul planetei noastre fiind de aproximativ 244.000 de tone.

Aproximativ 2.756 până la 3.307 de tone de aur sunt extrase în fiecare an, mai mult de 30% din tot aurul provenind din mina Witwatersrand Basin din Africa de Sud. În prezent, China este cel mai mare producător de aur, în timp ce cel mai mare complex de exploatare a aurului este cel aflat la mina din Nevada de la Barrick Gold, care produce 99.223 de kilograme (3,5 milioane de uncii) pe an

#milioane #ocean #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.