VIDEO Calea Sloveniei spre Uniunea Europeană: Date istorice şi cifre

Supranumită „poarta de Vest a Balcanilor”, Slovenia este o țară atât de mică, încât localnicii și turiștii pot privi două state în același timp: în dreapta poate fi zărită Italia, iar în stânga – Croația. Slovenia se întinde pe o suprafață de doar 20.273 km2, între Marea Adriatică și Alpii Iulieni. Este de aproape 12 ori mai mică decât România și aproximativ jumătate din Elveția sau Olanda.

În mai 2004, țara a intrat în NATO și în Uniunea Europeană. Slovenia a devenit membră a spațiului Schengen la 21 decembrie 2007 și, începând cu acea zi, a abolit controlul la frontierele sale interne terestre și maritime cu statele membre ale UE. Controalele la frontierele aeriene au fost ridicate la 30 martie 2008.

Apartenența la UE a oferit numeroase avantaje economice și perspective de dezvoltare. Un exemplu în acest sens, PIB-ul țării. Acesta constituia 27 de miliarde de euro în 2004, anul aderării, dar care a crescut până la 60 de miliarde până în 2022.

Au crescut nemijlocit și salariile cetățenilor, de la 900 de euro pe lună până în 2004, la 2.000 de euro către sfârșitul anului 2022. Totodată, și investițiile străine directe (ISD) au intrat într-o nouă fază. De la aproximativ 5 miliarde în 2004, la aproximativ 16 miliarde în 2022. La fel și speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 74 de ani, în anul aderării, la 78 de ani către anul 2022. În cazul femeilor, de la 81 la 84 de ani, în 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#integrare europeana #slovenia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile europene la gazele naturale și-au extins câștigurile pe măsură ce din Egipt au apărut semne ale unei concurențe mai intense pentru combustibil, relatează BNN Bloomberg.

Contractele futures de referință au crescut cu până la 4% vineri, după ce sesiunea precedentă a stopat o scădere de trei zile. Egiptul dorește să cumpere 20 de încărcături de gaze naturale lichefiate începând cu luna octombrie, fiind pentru prima dată în ultimii ani când va solicita importuri în perioada premergătoare iernii.

Acest lucru i-a făcut pe comercianți să se îngrijoreze cu privire la echilibrul pieței din Europa, deoarece o creștere a cererii în altă parte ar putea duce la sosirea unei cantități mai mici de combustibil pe țărmurile sale. Deși regiunea este în prezent bine aprovizionată, ea se bazează pe fluxuri continue din întreaga lume după ce Rusia și-a redus livrările prin conducte în 2022.

„Prețurile gazelor din Europa pentru iarnă vor evolua în funcție de creșterea cererii”, a scris Florence Schmit, strateg energetic european la Rabobank, într-o notă din această săptămână. „O iarnă mai rece decât se aștepta în Europa poate adăuga, de asemenea, mai multă presiune ascendentă”.

Pentru Egipt, cumpărarea de încărcături de GNL în această toamnă și iarnă reprezintă o modalitate de a deveni un potențial importator net de gaze. Scăderea rapidă a producției de gaze și o vară neobișnuit de caldă au determinat țara să își crească importurile de GNL în acest an la cel mai ridicat nivel din 2018.

Piața urmărește îndeaproape ultimele evoluții privind încetarea acordului de tranzit dintre Ucraina și Rusia și impactul pe care acesta îl va avea asupra aprovizionării regiunii începând cu luna ianuarie. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat vineri că a fost contactat de Moscova și Kiev pentru a facilita tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa.

Separat, săptămâna viitoare, temperaturile vor scădea în unele părți din nord-vestul continentului, ceea ce ar putea stimula cererea.

Contractele futures olandeze pe o lună, referința europeană în materie de gaze, au crescut cu 3,3% până la 37,40 euro pe megawatt-oră la ora 12:32 p.m. la Amsterdam.