VIDEO Calea Sloveniei spre Uniunea Europeană: Date istorice şi cifre

10 Iul. 2024, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iul. 2024, 09:47 // Actual //  bani.md

Supranumită „poarta de Vest a Balcanilor”, Slovenia este o țară atât de mică, încât localnicii și turiștii pot privi două state în același timp: în dreapta poate fi zărită Italia, iar în stânga – Croația. Slovenia se întinde pe o suprafață de doar 20.273 km2, între Marea Adriatică și Alpii Iulieni. Este de aproape 12 ori mai mică decât România și aproximativ jumătate din Elveția sau Olanda.

În mai 2004, țara a intrat în NATO și în Uniunea Europeană. Slovenia a devenit membră a spațiului Schengen la 21 decembrie 2007 și, începând cu acea zi, a abolit controlul la frontierele sale interne terestre și maritime cu statele membre ale UE. Controalele la frontierele aeriene au fost ridicate la 30 martie 2008.

Apartenența la UE a oferit numeroase avantaje economice și perspective de dezvoltare. Un exemplu în acest sens, PIB-ul țării. Acesta constituia 27 de miliarde de euro în 2004, anul aderării, dar care a crescut până la 60 de miliarde până în 2022.

Au crescut nemijlocit și salariile cetățenilor, de la 900 de euro pe lună până în 2004, la 2.000 de euro către sfârșitul anului 2022. Totodată, și investițiile străine directe (ISD) au intrat într-o nouă fază. De la aproximativ 5 miliarde în 2004, la aproximativ 16 miliarde în 2022. La fel și speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 74 de ani, în anul aderării, la 78 de ani către anul 2022. În cazul femeilor, de la 81 la 84 de ani, în 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

Realitatea Live

16 Mai 2025, 12:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Mai 2025, 12:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO