(VIDEO) Campanie de promovare și dezvoltare a antreprenoriatului social în Republica Moldova lansată de ODIMM

Întrucât antreprenoriatul social se dezvoltă mai lent decât în alte țări, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova dă startul unei ample campanii de informare și promovare a antreprenoriatului social. Campania este inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI).

Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării. Astfel, antreprenorii actuali și viitori, precum și societatea civilă vor putea descoperi posibilitățile, avantajele, dar și problemele cu care se confruntă afacerile sociale din Republica Moldova. Afacerile sociale prezente deja în țara noastră își vor prezenta activitatea, care îi vor încuraja și pe alții să lanseze inițiative sociale.

În cadrul campaniei de promovare și de susținere a antreprenoriatului social, care va dura 2 luni, se vor desfășura mai multe activități, printre care:

Prezentarea istoriilor de succes în antreprenoriatul social;
Prezentarea spoturilor educative despre antreprenoriatul social;
Webinare gratuite;
Sesiuni de informare;
Ateliere de lucru, etc.

Prin această campanie, antreprenorii, potențialii antreprenori, societatea vor afla impactul antreprenoriatului social în Republica Moldova, modalitățile de dezvoltare și care sunt instrumentele ce pot facilita dezvoltarea sectorului.

Antreprenoriatul social este un fenomen care în ultimii cinci ani a prins rădăcini și în Republica Moldova, însă se dezvoltă mai lent decât în țările europene, acolo unde unul dintre patru agenți economici este Antreprenor Social.

Extinderea ariei de acțiune a întreprinderilor sociale este importantă, inclusiv din considerentul că aceste afaceri, de exemplu, aleg să ofere un loc de muncă unor persoane care cu greu ar reuși să se angajeze într-o companie obișnuită, oameni cu diferite dizabilități, mame singure, persoane în etate. În termeni reali, comparativ cu o organizație non-guvernamentală, care s-a angajat să ajute păturile defavorizate, însă depinde de donații, o afacere sociale reușește să se întrețină singură, contribuind, inclusiv la dezvoltarea economiei unei țări.

Până în prezent, 4 companii din Republica Moldova și-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale de inserție” la Comisia națională de antreprenoriat social. Alte 46 de companii sunt cunoscute că practică periodic activități sociale.

Conform datelor statistice, economia socială în Europa acoperă peste 14.5 milioane de angajați remunerați, ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 6,5% din populația aptă de muncă, iar aproximativ una din patru afaceri create are statut de întreprindere socială.

Pentru a participa la evenimentele desfășurate de ODIMM completați FORMULARUL.

#campanie de promovare #afaceri sociale #odimm #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.