(VIDEO) Campanie de promovare și dezvoltare a antreprenoriatului social în Republica Moldova lansată de ODIMM

Întrucât antreprenoriatul social se dezvoltă mai lent decât în alte țări, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova dă startul unei ample campanii de informare și promovare a antreprenoriatului social. Campania este inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI).

Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării. Astfel, antreprenorii actuali și viitori, precum și societatea civilă vor putea descoperi posibilitățile, avantajele, dar și problemele cu care se confruntă afacerile sociale din Republica Moldova. Afacerile sociale prezente deja în țara noastră își vor prezenta activitatea, care îi vor încuraja și pe alții să lanseze inițiative sociale.

În cadrul campaniei de promovare și de susținere a antreprenoriatului social, care va dura 2 luni, se vor desfășura mai multe activități, printre care:

Prezentarea istoriilor de succes în antreprenoriatul social;
Prezentarea spoturilor educative despre antreprenoriatul social;
Webinare gratuite;
Sesiuni de informare;
Ateliere de lucru, etc.

Prin această campanie, antreprenorii, potențialii antreprenori, societatea vor afla impactul antreprenoriatului social în Republica Moldova, modalitățile de dezvoltare și care sunt instrumentele ce pot facilita dezvoltarea sectorului.

Antreprenoriatul social este un fenomen care în ultimii cinci ani a prins rădăcini și în Republica Moldova, însă se dezvoltă mai lent decât în țările europene, acolo unde unul dintre patru agenți economici este Antreprenor Social.

Extinderea ariei de acțiune a întreprinderilor sociale este importantă, inclusiv din considerentul că aceste afaceri, de exemplu, aleg să ofere un loc de muncă unor persoane care cu greu ar reuși să se angajeze într-o companie obișnuită, oameni cu diferite dizabilități, mame singure, persoane în etate. În termeni reali, comparativ cu o organizație non-guvernamentală, care s-a angajat să ajute păturile defavorizate, însă depinde de donații, o afacere sociale reușește să se întrețină singură, contribuind, inclusiv la dezvoltarea economiei unei țări.

Până în prezent, 4 companii din Republica Moldova și-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale de inserție” la Comisia națională de antreprenoriat social. Alte 46 de companii sunt cunoscute că practică periodic activități sociale.

Conform datelor statistice, economia socială în Europa acoperă peste 14.5 milioane de angajați remunerați, ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 6,5% din populația aptă de muncă, iar aproximativ una din patru afaceri create are statut de întreprindere socială.

Pentru a participa la evenimentele desfășurate de ODIMM completați FORMULARUL.

#campanie de promovare #afaceri sociale #odimm #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși cardurile și plățile online câștigă tot mai mult teren, numerarul continuă să joace un rol important în viața de zi cu zi a europenilor. Un studiu recent al Băncii Centrale Europene, citat de Euronews, arată că, în pofida declinului constant, banii cash rămân esențiali în multe state, influențați de cultură, obiceiuri și nivelul de digitalizare.

Potrivit sondajului realizat de BCE, în anul 2024, suma medie de numerar pe care o persoană o are asupra sa în zona euro este de 59 de euro. Diferențele dintre state sunt semnificative: în Olanda oamenii poartă în medie doar 35 de euro, în timp ce în Luxemburg și Cipru suma ajunge la 82 de euro. În rândul celor mai mari economii europene, Germania se află pe primul loc, cu o medie de 69 de euro în portofel, iar Franța înregistrează cea mai scăzută valoare, de aproximativ 50 de euro. Italia se apropie de limita inferioară, iar Spania se situează ușor peste media zonei euro.

Specialiștii subliniază că utilizarea numerarului este puternic influențată de specificul cultural. Țările din sudul Europei, unde comerțul de proximitate și interacțiunile directe sunt mai frecvente, rămân mai atașate de plățile cash. În schimb, statele din nordul continentului, în special cele scandinave, au adoptat mult mai rapid plățile electronice și serviciile bancare digitale. Diferențele nu țin doar de tehnologie, ci și de nivelul de încredere în instituțiile financiare, precum și de preocupările legate de confidențialitatea datelor personale.

Datele BCE arată că ponderea plăților în numerar la punctele de vânzare a scăzut constant în ultimii ani. Dacă în 2016 aproape 79% dintre tranzacții erau realizate cash, în 2024 procentul a coborât la 52%. În termeni de valoare, ponderea numerarului a scăzut de la 54% la 39%. Chiar și așa, peste jumătate dintre tranzacțiile din zona euro sunt încă achitate în numerar, iar în 14 din cele 20 de state membre cash-ul rămâne metoda de plată cea mai frecvent utilizată. În țări precum Malta, Slovenia, Austria sau Italia, peste 60% dintre plăți se fac încă în numerar.

În paralel, cardurile bancare reprezintă deja 39% din totalul tranzacțiilor și 45% din valoarea acestora, iar plățile prin telefon sau smartwatch sunt în creștere rapidă, mai ales în rândul tinerilor și în economiile cu un grad ridicat de digitalizare. Olanda și Finlanda sunt considerate exemplele cele mai clare ale acestei tranziții, unde numerarul este acceptat de tot mai puține afaceri, în special în restaurante și cafenele.

În Republica Moldova, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cetățenii renunță treptat la cash și aleg tot mai des cardurile bancare și portofelele electronice. La sfârșitul primului semestru al anului curent, în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card. Conform BNM, plățile fără numerar reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor efectuate de deținătorii de carduri, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate constituie doar 9,5%.

În primele șase luni ale anului, moldovenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar de la bancomate au avut loc în aproximativ 15 milioane de cazuri, însă pentru sume mai mari, totalizând 49,4 miliarde de lei.