(VIDEO) Campanie de promovare și dezvoltare a antreprenoriatului social în Republica Moldova lansată de ODIMM

Întrucât antreprenoriatul social se dezvoltă mai lent decât în alte țări, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova dă startul unei ample campanii de informare și promovare a antreprenoriatului social. Campania este inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI).

Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării. Astfel, antreprenorii actuali și viitori, precum și societatea civilă vor putea descoperi posibilitățile, avantajele, dar și problemele cu care se confruntă afacerile sociale din Republica Moldova. Afacerile sociale prezente deja în țara noastră își vor prezenta activitatea, care îi vor încuraja și pe alții să lanseze inițiative sociale.

În cadrul campaniei de promovare și de susținere a antreprenoriatului social, care va dura 2 luni, se vor desfășura mai multe activități, printre care:

Prezentarea istoriilor de succes în antreprenoriatul social;
Prezentarea spoturilor educative despre antreprenoriatul social;
Webinare gratuite;
Sesiuni de informare;
Ateliere de lucru, etc.

Prin această campanie, antreprenorii, potențialii antreprenori, societatea vor afla impactul antreprenoriatului social în Republica Moldova, modalitățile de dezvoltare și care sunt instrumentele ce pot facilita dezvoltarea sectorului.

Antreprenoriatul social este un fenomen care în ultimii cinci ani a prins rădăcini și în Republica Moldova, însă se dezvoltă mai lent decât în țările europene, acolo unde unul dintre patru agenți economici este Antreprenor Social.

Extinderea ariei de acțiune a întreprinderilor sociale este importantă, inclusiv din considerentul că aceste afaceri, de exemplu, aleg să ofere un loc de muncă unor persoane care cu greu ar reuși să se angajeze într-o companie obișnuită, oameni cu diferite dizabilități, mame singure, persoane în etate. În termeni reali, comparativ cu o organizație non-guvernamentală, care s-a angajat să ajute păturile defavorizate, însă depinde de donații, o afacere sociale reușește să se întrețină singură, contribuind, inclusiv la dezvoltarea economiei unei țări.

Până în prezent, 4 companii din Republica Moldova și-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale de inserție” la Comisia națională de antreprenoriat social. Alte 46 de companii sunt cunoscute că practică periodic activități sociale.

Conform datelor statistice, economia socială în Europa acoperă peste 14.5 milioane de angajați remunerați, ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 6,5% din populația aptă de muncă, iar aproximativ una din patru afaceri create are statut de întreprindere socială.

Pentru a participa la evenimentele desfășurate de ODIMM completați FORMULARUL.

#campanie de promovare #afaceri sociale #odimm #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.