(VIDEO) CCI a premiat cei mai buni producători de vin de casă. Cine sunt învingătorii concursului „Polobocul de Aur”

01 Oct. 2021, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Oct. 2021, 15:48 // Actual //  MD Bani

Astăzi, 1 octombrie 2021, la Chișinău a avut loc ceremonia de premiere a învingătorilor concursului pentru cel mai bun vin de casă „Polobocul de aur”, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM).

Potrivit organizatorilor, festivalul „Polobocul de Aur” se organizează anul începând cu anul 2002 și are drept scop reliefarea culturii vitivinocole.

Președintele Camerei de Comerț, Sergiu Harea a fost cel care a deschis evenimentul cu un cuvânt de salut și a mulțumit tuturor participanților, organizatorilor, dar și degustatorilor acestui concurs, dar totodată a menționat că, pe an ce trece, crește interesul de a participa la acest concurs.

„Mă bucur să fiu astăzi la un eveniment consacrat celor care muncesc și produc vinuri bune. Din păcate anul 2020 a fost marcat de pandemie și nu ne-a permis să organizăm concursul, dar în acest an am decis să organizăm acest concurs, iar interesul a fost foarte mare. La faza inițială, au participat 20 de raioane unde au fost prezentate peste 400 de mostre, iar în final au fost desemnate 97 cele mai bune probe. Aduc sincere mulțumiri comitetului organizatoric , dar și degustatorilor”.

În final, membrii comitetului organizatoric și al celui de degustare au desemnat 9 învingători, după cum urmează:

  • Simion Plugaru, Nominalizarea: Vin produs din struguri pentru vin, specia Vitis Vinifera, anul de roadă 2020, Categoria: Cel mai bun vin alb;
  • Valeriu Popa, Nominalizarea: Vin produs din struguri pentru vin, specia Vitis Vinifera, anul de roadă 2020, Categoria: Cel mai bun vin roşu;
  • Nicolae Timofei, Nominalizarea: Vin produs din struguri pentru vin, specia Vitis Vinifera, anul de roadă 2020, Categoria: Cel mai bun vin rose;
  • Vasilii Niagov, Nominalizarea: Vin din soiuri hibride și din specia Vitis Labrusca, Categoria: Cel mai bun vin alb;
  • Afanasii Bozbei, Nominalizarea: Vin din soiuri hibride și din specia Vitis Labrusca, Categoria: Cel mai bun vin roșu;
  • Ion Tudoreanu, Nominalizarea: Vin de casă maturat minim 12 luni, Categoria: Cel mai bun vin alb;
  • Domnului Dumitru Vulpe, Nominalizarea: Vin de casă maturat minim 12 luni, Categoria: Cel mai bun vin roșu;
  • Filip Pohilenco, Nominalizarea: Vin licoros, Categoria: Cel mai bun vin roșu;
  • Adrian Chivriga, Nominalizarea: Vin din soiuri autohtone și soiuri de selecție nouă, Categoria: Cel mai bun vin roșu.

Câștigătorii au fost premiați cu câte o diplomă de onoare și cu Trofeul principal al concursului „Polobocul de aur”.

Totodată, la evenimentul desfășurat astăzi, Constantin Olaru, degustator din cadrul Călărași Divin SRL, a declarat că asemenea festivaluri stimulează vinificatorii să lucreze.

„Este regretabil că al doilea an consecutiv nu putem prezenta vinul nostru în piața Marii Adunării Naționale. Dar este îmbucurător faptul că Camera de Comerț organizează asemenea concurs care stimulează vinificatorii să lucreze. Mă bucur că creștem și sunt tot mai mulți doritori de a participa”, a declarat Constantin Olaru, degustator din cadrul Călărași Divin SRL.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!