(VIDEO) Certificat COVID obligatoriu și studenți în regim online în zonele roșii. Moldova, împărțită pe zone de alertă.

Republica Moldova va fi împărțită pe zone de alertă. Probabil asta nu este o noutate, doar că măsurile în funcție de ce culoare are o anumită localitate vor fi mai drastice decât până acum. În fiecare zi de luni, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) va publica hotărârea după care autoritățile locale, localnicii, dar și agenții economici își vor putea organiza activitatea, scrie Realitatea.md.

Spre exemplu, acum Chișinău și Bălți se află în zona roșie, ceea ce înseamnă că cel puțin studenții vor trece la învățat în regim online, pe când copiii de la școală, indiferent de zonă, își vor continua lecțiile față în față. Mai mult, certificatul COVID-19 devine obligatoriu. Anunțuri în acest sens au fost făcute de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, în cadrul unui briefing de presă susținut după ședința Guvernului.

Cum anume se va decide în ce zonă se află o localitate?

În conformitate cu recomandările OMS și bazându-se pe experiența țărilor europene, CNESP va decide culoarea zonei în funcție de numărul de cazuri noi de infecție cu Covid-19. Astfel, la o incidență de cazuri sub 50 la 100 de mii populație este vorba de verde, între 50 și 99 de cazuri la 100 de mii populație – galben, între 100 și 249 de cazuri la 100 de mii populație – portocaliu și 250 de cazuri sau mai mult la 100 de mii populație – roșu.

Datele vor fi colectate pentru fiecare săptămână, de aceea autoritățile locale vor știe cum să gestioneze situația și să o adapteze la hotărârea CNESP în fiecare zi de luni în baza indicatorilor stabiliți. Comisiile teritoriale în termen de 48 de ore de la apariția hotărârii sunt obligate să se întrunească și să aplice măsurile necesare de protecție în localitate.

„Dacă localitatea se află în zona verde, oamenii de acolo trebuie să poată duce o viață economică și socială cât mai aproape de normalitate. Pentru cei din zona galbenă, CNESP a încercat să ofere un cadrul flexibil, astfel încât antreprenorii singuri să decidă cum să se organizeze. Spre exemplu, dacă organizatorii de evenimente vor cere certificatul COVID-19 va putea fi prezentă mai multă lume, dacă fără certificat COVID-19, atunci cu un număr limitat”, a explicat ministra Ala Nemerenco.

Potrivit oficialei, aceeași flexibilitate o vor avea și cei din zona portocalie și roșie, doar că acolo certificatul COVID-19 devine obligatoriu.

Ce înseamnă certificat COVID-19?

Certificatul COVID-19 reprezintă fie dovada că persoana a fost vaccinată împotriva virusului, fie că s-a testat și este negativă. Totodată, este valabil și documentul care indică faptul că persoana a suportat boala în ultimele șase luni sau că are anticorpi, un alt document valabil doar 90 de zile.

Chișinău și Bălți – zonă roșie. Ce se întâmplă?

Situația din anumite municipii, cum ar fi la Chișinău și Bălți, a impus CNESP să ia decizia ca studenții să învețe în regim online. Însă asupra elevilor această măsură nu se răsfrânge, chiar dacă este vorba de zona roșie.

Totodată, pentru a micșora numărul de călători în transportul public, CNESP introduce cerința ca acolo unde este posibil munca să se desfășoare la distanță, adică la fel în regim online.

#zona rosie #certificat covid #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi