(VIDEO) Certificat COVID obligatoriu și studenți în regim online în zonele roșii. Moldova, împărțită pe zone de alertă.

Republica Moldova va fi împărțită pe zone de alertă. Probabil asta nu este o noutate, doar că măsurile în funcție de ce culoare are o anumită localitate vor fi mai drastice decât până acum. În fiecare zi de luni, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) va publica hotărârea după care autoritățile locale, localnicii, dar și agenții economici își vor putea organiza activitatea, scrie Realitatea.md.

Spre exemplu, acum Chișinău și Bălți se află în zona roșie, ceea ce înseamnă că cel puțin studenții vor trece la învățat în regim online, pe când copiii de la școală, indiferent de zonă, își vor continua lecțiile față în față. Mai mult, certificatul COVID-19 devine obligatoriu. Anunțuri în acest sens au fost făcute de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, în cadrul unui briefing de presă susținut după ședința Guvernului.

Cum anume se va decide în ce zonă se află o localitate?

În conformitate cu recomandările OMS și bazându-se pe experiența țărilor europene, CNESP va decide culoarea zonei în funcție de numărul de cazuri noi de infecție cu Covid-19. Astfel, la o incidență de cazuri sub 50 la 100 de mii populație este vorba de verde, între 50 și 99 de cazuri la 100 de mii populație – galben, între 100 și 249 de cazuri la 100 de mii populație – portocaliu și 250 de cazuri sau mai mult la 100 de mii populație – roșu.

Datele vor fi colectate pentru fiecare săptămână, de aceea autoritățile locale vor știe cum să gestioneze situația și să o adapteze la hotărârea CNESP în fiecare zi de luni în baza indicatorilor stabiliți. Comisiile teritoriale în termen de 48 de ore de la apariția hotărârii sunt obligate să se întrunească și să aplice măsurile necesare de protecție în localitate.

„Dacă localitatea se află în zona verde, oamenii de acolo trebuie să poată duce o viață economică și socială cât mai aproape de normalitate. Pentru cei din zona galbenă, CNESP a încercat să ofere un cadrul flexibil, astfel încât antreprenorii singuri să decidă cum să se organizeze. Spre exemplu, dacă organizatorii de evenimente vor cere certificatul COVID-19 va putea fi prezentă mai multă lume, dacă fără certificat COVID-19, atunci cu un număr limitat”, a explicat ministra Ala Nemerenco.

Potrivit oficialei, aceeași flexibilitate o vor avea și cei din zona portocalie și roșie, doar că acolo certificatul COVID-19 devine obligatoriu.

Ce înseamnă certificat COVID-19?

Certificatul COVID-19 reprezintă fie dovada că persoana a fost vaccinată împotriva virusului, fie că s-a testat și este negativă. Totodată, este valabil și documentul care indică faptul că persoana a suportat boala în ultimele șase luni sau că are anticorpi, un alt document valabil doar 90 de zile.

Chișinău și Bălți – zonă roșie. Ce se întâmplă?

Situația din anumite municipii, cum ar fi la Chișinău și Bălți, a impus CNESP să ia decizia ca studenții să învețe în regim online. Însă asupra elevilor această măsură nu se răsfrânge, chiar dacă este vorba de zona roșie.

Totodată, pentru a micșora numărul de călători în transportul public, CNESP introduce cerința ca acolo unde este posibil munca să se desfășoare la distanță, adică la fel în regim online.

#zona rosie #certificat covid #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.