VIDEO Constituția Moldovei – la 31 de ani de la adoptare. Unul dintre autori: Moldoveneasca nu exista în primul proiect

Pe 29 iulie se împlinesc 31 de ani de la adoptarea Constituției Moldovei. Profesorul în drept, Nicolae Osmochescu, care este și unul dintre autorii primei variante a documentului, susține că în proiectele inițiale ale Legii Supreme nu existau mențiuni despre pretinsa limbă moldovenească.

Osmochescu a relatat în studioul RLIVE TV că inițial s-a stipulat că limba de stat este româna. Ulterior, mandatul Comisiei care elabora Constituția a expirat, concomitent cu cel al primului Parlament, au expirat, fiind formată altă componență, care a editat prevederile și a punctat că în Republica Moldova se vorbește moldovenească, în baza grafiei latine.

„Prima variantă a proiectului de Constituție, examinat în Parlamentul 90-94, era limba română. Așa a fost până la ultimul pas în primul Parlament. S-a schimbat componența Parlamentului. S-a schimbat Comisia Constituțională, majoritatea absolută nu mai erau membri. Au venit deputații din Parlamentul nou și cei care nu erau deputați, eu, Boris Negru și alții. Și în a doua Comisie s-a ajuns la doua variantă, moldovenească (în paranteză română)”, și-a amintim Nicolae Osmochescu în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”.

La rândul său, Mihai Ghimpu a susținut că agrarienii nu au vrut să voteze proiectul în care se stipula că vorbim limba română. În opinia politicianului, partidele pro-ruse folosesc acest narativ în scopuri de manipulare.

„Ei se duc și spun că e limba moldovenească. Că de altfel nu ar avea voturi. (…) Rusia vrea în continuare să ne țină departe de națiunea românească. (…) Partidele umblă cu limba moldovenească, națiune moldovenească, Moldova lui Ștefan cel Mare, datorită politicii de la Kremlin, fiindcă Rusia înțelege că unindu-ne cu România, nu mai poate ocupa acest teritoriu și nu mai poate trece hotarul acesta”, a spus Ghimpu.

Constituția Republicii Moldova a început să fie redactată încă în 1990, însă a fost aprobată abia în 1994. Textul Legii supreme s-a bazat pe principiile democrației, transparenței și pluralismului. Autorii au studiat Pravilele lui Vasile Lupu, pledoariile lui Gheorghe Asachi pentru o monarhie constituțională și proiectul de republică din 1822 a lui Dumitru Sturza.

Legea Supremă s-a bazat pe șase principii de bază: statul trebuie să fie constituțional, nu socialist sau capitalist, poporul, prin puterea reprezentativă, este autoritate supremă, pluralismul politic reprezintă garanția democrației, puterea legislativă, cea executivă și cea judiciară sunt separate, statul asigură dreptul la proprietate privată și publică, iar drepturile omului reprezintă valoare supremă și trebuie respectate deplin.

#Nicolae Osmoceschu #moldovenească #Realitatea te privește #limba romana #constitutie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația în Republica Moldova a constituit 7% în luna august 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă în spatele mediei generale se ascund scumpiri la carburanți și transport. Datele Biroului Național de Statistică arată că motorina este cu peste 65% mai scumpă decât în august 2025, iar benzina cu peste 32%.

Față de luna iulie, prețurile de consum au crescut aparent modest, cu doar 0,2%. Totuși, această cifră a fost ținută jos în mare parte de ieftinirea sezonieră a fructelor și legumelor.

Bunurile nealimentare s-au scumpit într-o singură lună cu 1,3%, iar serviciile cu 0,6%, în timp ce produsele alimentare s-au ieftinit cu 1,2%.

Cel mai mare șoc a venit de la carburanți. În august, combustibilii și carburanții s-au scumpit în medie cu 6,6% față de iulie, iar motorina a înregistrat o creștere de 18,3% într-o singură lună. Benzina s-a scumpit cu 5,7%.

De altfel, carburanții au avut singuri o contribuție de aproximativ 0,42 puncte procentuale la inflația lunară, aproape dublă față de creșterea finală a indicelui general, de 0,22%. Aritmetic, fără această contribuție, restul modificărilor de prețuri ar fi tras indicele general cu aproximativ 0,2% în jos.

„Salvarea” statistică a venit din piețe și magazine. Fructele s-au ieftinit în august cu 7,5%, iar legumele cu 6,5%, cele două categorii reducând împreună inflația lunară cu aproximativ 0,43 puncte procentuale.

Pe de altă parte, alte produse alimentare au continuat să se scumpească. Ouăle au crescut cu 2,2% într-o singură lună, laptele și produsele lactate cu 0,8%, pâinea din făină de grâu cu 0,5%, iar uleiul vegetal cu 0,4%.

Situația este și mai interesantă dacă sunt analizate ultimele 12 luni. Carburanții sunt, în medie, cu 28% mai scumpi decât în august 2025. Motorina conduce detașat clasamentul, cu o majorare de 65,3%, urmată de benzină – 32,4%, gazele lichefiate – 20,2% și cărbunele – 15,7%.

Scumpirea combustibililor se regăsește deja și în costurile deplasărilor. Serviciile de transport de pasageri s-au scumpit cu 28% într-un an și cu peste 30% față de decembrie 2025.

Un alt element care apasă asupra inflației anuale este energia electrică. Tariful mediu este cu 23,7% mai mare decât în august anul trecut. În sens opus au evoluat gazele naturale, care s-au ieftinit cu 13,9%, și încălzirea centralizată, cu 17%.

Și mersul la restaurant a devenit sensibil mai scump: serviciile de alimentație publică au avansat cu 9,2% într-un an. Apa și canalizarea s-au scumpit cu 10,6%.

La produsele alimentare, cea mai mare creștere anuală este înregistrată la ouă – 11,8%. Pâinea este cu 5,8% mai scumpă, laptele și produsele lactate cu 5,7%, legumele cu 5,4%, iar uleiul vegetal cu 4,1%. Zahărul este una dintre puținele excepții, fiind cu 0,9% mai ieftin decât acum un an.

Un caz interesant îl reprezintă ouăle: deși sunt cu 11,8% mai scumpe decât în august 2025, prețul lor rămâne cu peste 22% sub nivelul din decembrie 2025, ceea ce evidențiază puternicele fluctuații sezoniere ale acestei categorii.

De la începutul anului, inflația cumulată a ajuns la 4,9%. Bunurile nealimentare s-au scumpit cel mai mult, cu 7,2%, urmate de produsele alimentare cu 3,9% și servicii cu 3%.

Datele BNS arată astfel că inflația din august a fost temperată în principal de ieftinirea sezonieră a fructelor și legumelor. În același timp, combustibilii, transportul și unele servicii continuă să exercite o presiune puternică asupra bugetelor populației, motorina fiind de departe una dintre cele mai spectaculoase scumpiri ale ultimului an.

Potrivit ultimei prognoze a BNM, inflația va rămâne peste limita superioară a intervalului-țintă până la mijlocul anului 2027. Revenirea în intervalul de 5% ±1,5 puncte procentuale este anticipată abia în trimestrul III al anului viitor, când rata anuală ar urma să coboare la 5,6%.