(VIDEO) Corneliu Furculiță spune că BECS nu va vota pentru Gavrilița

30 Iul. 2021, 11:32
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Iul. 2021, 11:32 // Actual //  MD Bani

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor nu vor vota pentru candidatura Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru, decret de nominalizare, care deja a fost semnat de Maia Sandu. Anunțul a fost făcut astăzi de către vicepreședintele Fracțiunii parlamentare a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Corneliu Furculiță, în cadrul unei conferințe de presă, după ce nu s-au prezentat la consultările organizate de Maia Sandu la Președinție, ci au așteptat ca șefa statului să se ducă la Parlament, pentru a discuta cu ei.

„Am solicitat ca doamna președintă să vina la Parlament pentru a desfășura consultările cu fracțiunea, lucru absolut normal pentru o țară parlamentară. Regretăm faptul că doamna președintă nu s-a prezentat la fracțiune pentru a discuta despre candidatura la funcția de prim-ministru. Probabil cu acest act, la acest moment, această acțiune politică s-a finalizat”, a spus Furculiță.

Precizăm că, ieri seara, după câteva ore de la anunțul Președinției că șefa statului va organiza astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare pentru a identifica candidatul la funcția de premier, liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că deputații din BECS nu vor merge la consultări la Președinție, ci o vor aștepta pe Maia Sandu la Parlament să discute despre aceasta.

La consultările de astăzi cu șefa statului s-au prezentat doar PAS și Partidul Șor. PAS a anunțat președinta țării cine este candidatul la funcția de prim-ministru înaintat, iar cei de la Șor au declarat că vor susține această candidatură.

Maia Sandu a anunțat că deja a semnat decretul de nominalizare a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru.

Realitatea Live

26 Ian. 2026, 15:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2026, 15:51 // Actual //  bani.md

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.