VIDEO Criza de cadre din Guvern se datorează lipsei de politici în pregătirea funcționarilor din ultimii 30 de ani

Salariile mici, fluctuația mare de cadre și sistemul birocratic sunt doar câțiva din factorii care provoacă criza de cadre din administrația publică, au afirmat invitații emisiunii „Consens Național” difuzată luni, 25 martie curent, la RLIVE TV.

Veaceslav Ioniță, expert în domeniul administrației și finanțelor publice, și Stella Jemna, fostă șefă de Cabinet al prim-ministrei Natalia Gavrilița, reprezentantă de țară a Fondului regional de investiții WNISEF, sunt de părere că statul trebuie să își revadă politicile pentru a înțelege de câți funcționari are nevoie și care este nivelul lor de pregătire.

„Noi dispărem, ei se înmulțesc. Astăzi sunt mai puțini funcționari decât acum 20 de ani, dar raportați la numărul de populație care a mai rămas în țară ei sunt mai mulți pe cap de locuitor. Statul și-a redus din competențele sale și a digitalizat multe servicii și acum ar fi bine să fie regândit și sistemul de administrare la nivel central și local”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Stella Jemna a afirmat că autoritățile trebuie să-și revadă structurile administrative și să investească mai mult în pregătirea noilor funcționari. Potrivit ei, tinerii nu sunt gata să acceadă în funcții manageriale, iar cei cu experiență nu sunt deschiși pentru cooperare.

„Ceea ce se întâmplă cu forța de muncă din administrație astăzi este radiograma la ceea ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Faptul că noi nu am investit în acești oameni, că mulți dintre cei care lucrează în ministere nu sunt calificați este rezultatul politicilor unui stat. Este foarte important să avem centre de calificare moderne deoarece ceea ce se învață acum nu mai este relevant”, a afirmat fost șefă de cabinet al prim-ministrei Natalia Gavriliţa.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice, fiecare al cincilea post din Guvern este vacant. Cele mai afectate sunt ministerele Culturii și Mediului care duc lipsă de aproximativ 30 la sută din numărul de angajați. Fiecare al patrulea post este vacant și în cadrul ministerelor Sănătății, Finanțelor și Afacerilor Externe. Cel mai bine asigurat cu cadre este Ministerul Educației și Cercetării care are vacante 11 la sută din posturi.

Studiul IPIS a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#lipsa de cadre #Consens National #RLIVE TV #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.