VIDEO Criza de cadre din Guvern se datorează lipsei de politici în pregătirea funcționarilor din ultimii 30 de ani

Salariile mici, fluctuația mare de cadre și sistemul birocratic sunt doar câțiva din factorii care provoacă criza de cadre din administrația publică, au afirmat invitații emisiunii „Consens Național” difuzată luni, 25 martie curent, la RLIVE TV.

Veaceslav Ioniță, expert în domeniul administrației și finanțelor publice, și Stella Jemna, fostă șefă de Cabinet al prim-ministrei Natalia Gavrilița, reprezentantă de țară a Fondului regional de investiții WNISEF, sunt de părere că statul trebuie să își revadă politicile pentru a înțelege de câți funcționari are nevoie și care este nivelul lor de pregătire.

„Noi dispărem, ei se înmulțesc. Astăzi sunt mai puțini funcționari decât acum 20 de ani, dar raportați la numărul de populație care a mai rămas în țară ei sunt mai mulți pe cap de locuitor. Statul și-a redus din competențele sale și a digitalizat multe servicii și acum ar fi bine să fie regândit și sistemul de administrare la nivel central și local”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Stella Jemna a afirmat că autoritățile trebuie să-și revadă structurile administrative și să investească mai mult în pregătirea noilor funcționari. Potrivit ei, tinerii nu sunt gata să acceadă în funcții manageriale, iar cei cu experiență nu sunt deschiși pentru cooperare.

„Ceea ce se întâmplă cu forța de muncă din administrație astăzi este radiograma la ceea ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Faptul că noi nu am investit în acești oameni, că mulți dintre cei care lucrează în ministere nu sunt calificați este rezultatul politicilor unui stat. Este foarte important să avem centre de calificare moderne deoarece ceea ce se învață acum nu mai este relevant”, a afirmat fost șefă de cabinet al prim-ministrei Natalia Gavriliţa.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice, fiecare al cincilea post din Guvern este vacant. Cele mai afectate sunt ministerele Culturii și Mediului care duc lipsă de aproximativ 30 la sută din numărul de angajați. Fiecare al patrulea post este vacant și în cadrul ministerelor Sănătății, Finanțelor și Afacerilor Externe. Cel mai bine asigurat cu cadre este Ministerul Educației și Cercetării care are vacante 11 la sută din posturi.

Studiul IPIS a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#lipsa de cadre #Consens National #RLIVE TV #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.