(VIDEO) DE CE se iau deciziile de politică monetară? Instituția responsabilă

Oare ce s-ar întâmpla dacă în economie ar fi un volum prea mare de bani, care ar izvorî ca dintr-un corn al abundenței, adică necontrolat? Pentru a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei a realizat un videografic în care răspunde la această întrebare.

În cazul în care ar exista un volum prea mare de bani, pentru fiecare bun produs în economie sau serviciu prestat ar reveni tot mai mulți bani, ar crește prețurile, iar banii tăi și-ar pierde rapid valoarea. Pentru a evita asemenea situații este importantă menținerea stabilității prețurilor. Acest obiectiv revine băncilor centrale, numite și autorități monetare. În țara noastră, responsabilitatea îi revine Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru a atinge acest obiectiv, BNM ia decizii de politică monetară și aplică o serie de instrumente de politică monetară. Principalul instrument este rata de bază, care are ca scop gestionarea cererii și ofertei de bani prin modificarea costului banilor. Prin instrumentele utilizate se încearcă menținerea inflației la un nivel anual optim pentru o creștere și dezvoltare sustenabilă a economiei țării noastre pe termen mediu.

Urmăriți campania de educație financiar a Băncii Naționale a Moldovei!

#decizii de politica monetara #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.