(VIDEO) DE CE se iau deciziile de politică monetară? Instituția responsabilă

Oare ce s-ar întâmpla dacă în economie ar fi un volum prea mare de bani, care ar izvorî ca dintr-un corn al abundenței, adică necontrolat? Pentru a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei a realizat un videografic în care răspunde la această întrebare.

În cazul în care ar exista un volum prea mare de bani, pentru fiecare bun produs în economie sau serviciu prestat ar reveni tot mai mulți bani, ar crește prețurile, iar banii tăi și-ar pierde rapid valoarea. Pentru a evita asemenea situații este importantă menținerea stabilității prețurilor. Acest obiectiv revine băncilor centrale, numite și autorități monetare. În țara noastră, responsabilitatea îi revine Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru a atinge acest obiectiv, BNM ia decizii de politică monetară și aplică o serie de instrumente de politică monetară. Principalul instrument este rata de bază, care are ca scop gestionarea cererii și ofertei de bani prin modificarea costului banilor. Prin instrumentele utilizate se încearcă menținerea inflației la un nivel anual optim pentru o creștere și dezvoltare sustenabilă a economiei țării noastre pe termen mediu.

Urmăriți campania de educație financiar a Băncii Naționale a Moldovei!

#decizii de politica monetara #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.