(VIDEO) DE CE se iau deciziile de politică monetară? Instituția responsabilă

Oare ce s-ar întâmpla dacă în economie ar fi un volum prea mare de bani, care ar izvorî ca dintr-un corn al abundenței, adică necontrolat? Pentru a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei a realizat un videografic în care răspunde la această întrebare.

În cazul în care ar exista un volum prea mare de bani, pentru fiecare bun produs în economie sau serviciu prestat ar reveni tot mai mulți bani, ar crește prețurile, iar banii tăi și-ar pierde rapid valoarea. Pentru a evita asemenea situații este importantă menținerea stabilității prețurilor. Acest obiectiv revine băncilor centrale, numite și autorități monetare. În țara noastră, responsabilitatea îi revine Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru a atinge acest obiectiv, BNM ia decizii de politică monetară și aplică o serie de instrumente de politică monetară. Principalul instrument este rata de bază, care are ca scop gestionarea cererii și ofertei de bani prin modificarea costului banilor. Prin instrumentele utilizate se încearcă menținerea inflației la un nivel anual optim pentru o creștere și dezvoltare sustenabilă a economiei țării noastre pe termen mediu.

Urmăriți campania de educație financiar a Băncii Naționale a Moldovei!

#decizii de politica monetara #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Dorian Istrati a declarat, în cadrul audierilor publice privind fraudele comise prin platforme online de presupuse investiții, că amploarea reală a fenomenului nu poate fi stabilită în lipsa unor plângeri oficiale din partea cetățenilor. Potrivit acestuia, până în prezent autoritățile au recepționat doar 13 cereri, fiecare dintre ele vizând prejudicii de câteva sute de euro sau dolari.

„Concluziile sunt clare: sunt doar 13 cereri depuse. Asta înseamnă că nu putem vorbi de pagube de milioane și nici de 50.000 de persoane păgubite, așa cum se vehiculează în presă. Cetățenii nu își raportează pierderile, iar fără denunțuri nu putem evalua dimensiunea reală a fraudei”, a subliniat Istrati.

El a precizat că, după analizarea informațiilor primite de la toate instituțiile responsabile, comisia parlamentară va formula concluzii și recomandări pentru fiecare instituție în parte, privind acțiunile necesare pentru combaterea fraudelor financiare online.

Deputatul a accentuat că una dintre prioritățile urgente ale legislativului este adoptarea legii privind criptomonedele, în conformitate cu legislația Uniunii Europene. „Aceasta va îmbunătăți inclusiv funcționarea pieței de capital și va crea un cadru legal clar pentru domeniul activelor digitale”, a adăugat el.

Audierile au avut loc în contextul prăbușirii piramidei financiare „TUX”, operată sub acoperirea unei platforme de investiții în active digitale. La începutul lunii noiembrie, cinci persoane – inclusiv liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore. Ancheta PCCOCS indică faptul că platforma funcționa ca o schemă piramidală, cu transferuri prin companii intermediare și conturi off-shore.

Rulajul total al platformei TUX în Republica Moldova este estimat la circa 48 de milioane de euro.