VIDEO De la ce vârstă trebuie să înceapă educația financiară? Expert internațional: Cât mai curând

Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat astăzi un nou podcast din seria „Dă sens banilor”, dedicat importanței educației financiare și modelelor de consolidare ale acesteia în lume, precum și în Republica Moldova. De această dată, invitata Lilianei Barbăroșie este Bianca Isaincu, analistă în politici de alfabetizare financiară și finanțare durabilă la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu sediul la Paris, Franța.

În cadrul emisiunii, experta OCDE a răspuns la o serie de întrebări legate de evoluțiile în promovarea educației financiare la nivel național și internațional. Printre subiectele abordate se numără: evoluția educației financiare în ultimul deceniu, principalele trei obiective pentru viitorul educației financiare și importanța strategiilor naționale.

Totodată, Bianca Isaincu a explicat la ce vârstă ar trebui să înceapă educația financiară și după ce modele se introduce disciplina în curriculumul școlar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Educația financiară în școli este foarte importantă. Credem că trebuie să înceapă cât mai repede. Prin studiile care s-au făcut, am văzut că, de fapt, comportamentele financiare se dezvoltă la o vârstă foarte fragedă, de exemplu – chiar de la vârsta de 7 ani. Este important ca educația financiară să înceapă în școli, deoarece acolo toți elevii au acces la ea. Există familii în care părinții ar putea să nu fie educați financiar și să nu poată oferi aceste informații copiilor. Școala poate fi acel mediu în care copiii au această oportunitate”, a menționat Bianca Isaincu.

De asemenea, gazda podcastului și invitata au analizat diverse soluții, identificate la nivel național și internațional, pentru lupta cu supraîndatorarea și asumarea de riscuri financiare excesive, precum și pentru gestionarea echilibrată a bugetelor personale.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

#podcast #da sens banilor #Educație Financiară #interviu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.