VIDEO De la ce vârstă trebuie să înceapă educația financiară? Expert internațional: Cât mai curând

Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat astăzi un nou podcast din seria „Dă sens banilor”, dedicat importanței educației financiare și modelelor de consolidare ale acesteia în lume, precum și în Republica Moldova. De această dată, invitata Lilianei Barbăroșie este Bianca Isaincu, analistă în politici de alfabetizare financiară și finanțare durabilă la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu sediul la Paris, Franța.

În cadrul emisiunii, experta OCDE a răspuns la o serie de întrebări legate de evoluțiile în promovarea educației financiare la nivel național și internațional. Printre subiectele abordate se numără: evoluția educației financiare în ultimul deceniu, principalele trei obiective pentru viitorul educației financiare și importanța strategiilor naționale.

Totodată, Bianca Isaincu a explicat la ce vârstă ar trebui să înceapă educația financiară și după ce modele se introduce disciplina în curriculumul școlar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Educația financiară în școli este foarte importantă. Credem că trebuie să înceapă cât mai repede. Prin studiile care s-au făcut, am văzut că, de fapt, comportamentele financiare se dezvoltă la o vârstă foarte fragedă, de exemplu – chiar de la vârsta de 7 ani. Este important ca educația financiară să înceapă în școli, deoarece acolo toți elevii au acces la ea. Există familii în care părinții ar putea să nu fie educați financiar și să nu poată oferi aceste informații copiilor. Școala poate fi acel mediu în care copiii au această oportunitate”, a menționat Bianca Isaincu.

De asemenea, gazda podcastului și invitata au analizat diverse soluții, identificate la nivel național și internațional, pentru lupta cu supraîndatorarea și asumarea de riscuri financiare excesive, precum și pentru gestionarea echilibrată a bugetelor personale.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

#podcast #da sens banilor #Educație Financiară #interviu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.