VIDEO De la ce vârstă trebuie să înceapă educația financiară? Expert internațional: Cât mai curând

Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat astăzi un nou podcast din seria „Dă sens banilor”, dedicat importanței educației financiare și modelelor de consolidare ale acesteia în lume, precum și în Republica Moldova. De această dată, invitata Lilianei Barbăroșie este Bianca Isaincu, analistă în politici de alfabetizare financiară și finanțare durabilă la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu sediul la Paris, Franța.

În cadrul emisiunii, experta OCDE a răspuns la o serie de întrebări legate de evoluțiile în promovarea educației financiare la nivel național și internațional. Printre subiectele abordate se numără: evoluția educației financiare în ultimul deceniu, principalele trei obiective pentru viitorul educației financiare și importanța strategiilor naționale.

Totodată, Bianca Isaincu a explicat la ce vârstă ar trebui să înceapă educația financiară și după ce modele se introduce disciplina în curriculumul școlar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Educația financiară în școli este foarte importantă. Credem că trebuie să înceapă cât mai repede. Prin studiile care s-au făcut, am văzut că, de fapt, comportamentele financiare se dezvoltă la o vârstă foarte fragedă, de exemplu – chiar de la vârsta de 7 ani. Este important ca educația financiară să înceapă în școli, deoarece acolo toți elevii au acces la ea. Există familii în care părinții ar putea să nu fie educați financiar și să nu poată oferi aceste informații copiilor. Școala poate fi acel mediu în care copiii au această oportunitate”, a menționat Bianca Isaincu.

De asemenea, gazda podcastului și invitata au analizat diverse soluții, identificate la nivel național și internațional, pentru lupta cu supraîndatorarea și asumarea de riscuri financiare excesive, precum și pentru gestionarea echilibrată a bugetelor personale.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

#podcast #da sens banilor #Educație Financiară #interviu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.