VIDEO Dunărea, casa lui Cuza și o facultate unică în spațiul românesc. Descoperim orașul Galați din Valea Prutului

Scăldat de Dunăre, Prut și Siret, aproape de Marea Neagră, Galațiul este localitatea din România care are una dintre cele mai reușite amplasări geografice și reprezintă unul dintre centrele economice și culturale importante ale țării. Echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească” a vizitat orașul, pentru a afla obiceiurile locale, a-i descoperi istoria, tradițiile și cultura.

Există dovezi că așezarea umană de aici datează cu mult înainte de Hristos. Cercetările istoricilor arată că există obiceiuri, îndeletniciri și tradiții comune cu întreg arealul Moldovei din zona Prutului.

„Casa, e chiar adusă pe componente din zona Prutului inferior, la noi, pe brațul nostru. E o casă specifică nouă, cu două camere, una de la drum, camera mare, care conținea cele mai bune țesături, cele mai bune obiecte. Acolo intrau musafirii și popa. Sunt sigură că și în Basarabia e la fel. Mai avem camera cu vatră, cu soba din lut, unde se strângea familia, mai povesteau, luau masa, dar nu foarte mult, pentru că noi vorbim de țăranul român de mediu rural. Un element comun nouă, cred, este stilul de acoperire a acestor case. E vorba de un element vegetal – stuful. Avem Prutul, avem Siretul, multe luciuri de apă aici în județ”, prezintă o casă tradițională muzeografa din Galați Sonia Antohe.

O casă identică, reconstituită exact după modelul unei locuințe de acum câteva sute de ani este conservată și la Muzeul din Cahul. Are aceeași formă, număr de camere, material similar al acoperișului și chiar culoare. Muzeografii afirmă că pe ambele maluri ale Prutului sunt cam aceleași elemente de decor a prosoapelor și covoarele, de exemplu trandafirul, nuanțele de roșu negru, verde și alte culori.

Paul Buța și-a amenajat un adevărat muzeu al neamului chiar la el acasă, la Galați. Ani la rândul a adunat obiecte tradiționale din localitățile din Valea Prutului și a studiat istoria regiunii.

„Am făcut aceste ateliere de olărit, de lemnărit, camera cu războiul de țesut, de prelucrare a lânii, cânepii. Am căutat să amenajez camerele în așa fel încât să fie așa cum erau pe vremuri. Până și geamurile alea mici în care în loc de sticlă se punea bășica porcului, până și pe alea le-am păstrat, ca atunci când vin copiii să știe că au existat și așa perioadă când nu era sticlă pentru țăranul roman și atunci trebuia să pun această bășică, să intre măcar zare de lumină.

Am avut ocazia să merg și să cercetez dincolo de Prut. La noi s-a renunțat la lejancă, acolo se mai păstrează. Până și modelul de făcut pâine, puțin mai mare, dar ca model e același. Războiul de țesut, aproape universal până la Bucovina și înapoi. Majoritatea dintr obiecte sunt aceleași pe ambele părți ale Prutului. Inclusiv modelele de lăicere, de pe covoare de pe scoarțe, obiecte cu care se amenaja interiorul unei camera sunt indentice”, povestește fondatur gospodăriei tradiționale „Vatra cu Dor”.

În Galați a copilărit, trăit și guvernat, domnitorul Moldovei și Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza. De fapt, Unirea Principatelor din 1859 a început tot la Galați, printr-un scandal legat de falsificarea alegerilor. Casa lui Cuza Vodă este, din anul 1939, muzeu de importanță națională și găzduiește lucrurile care au aparținut familiei liderului român.

În zona Galațiului există fragmente din Valurile lui Traian, ele reprezentând un simbol al influenței romane în regiune. Se consideră că aceste vestigii istorice au fost parte a unui sistem de fortificații din pământ, construit în perioada Imperiului Roman, pentru a apăra regiunea de invazii străine.

„Ne unește, zona de sud a Basarabiei cu Galațiul, un monument istoric, venit din antichitate și cunoscut sub numele de Valul lui Traian. Pe zona de astăzi a României, valul are 23 km, puțin vizibilă pe anumite porțiuni. Doar șanțul valului se mai poate vedea. Știm că, cu siguranță el a fost făcut pe timpul Imperiului Roman, când a ocupat aceste teritorii. Vorbim de sec. II, III, î. e. n., cu șanțul de apărare îndreptat către nord”, povestește Cristian Căldăraru de la muzeul „Paul Păltânea” din Galați.

Universitățile din Galați pregătesc specialiști în cele mai interesante și rare domenii. Printre ele se numără și arhitectura navală, iar Universitatea „Dunărea de Jos” mai are o facultate unică în România – cea Transfrontalieră.

Potrivit sondajului realizat de compania de cercetare IMAS, la comanda proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de DRRM, românii din Galați și cei din Basarabia își cunosc istoria, se respectă și își doresc o comunitate frățească și mai puternică.

Circa 83% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre cele Chișinău și București sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 72% califică relațiile economice drept excelente.

Circa 57% dintre gălățenii care au participat la scrutin au rude, prieteni și cunoscuți în Republica Moldova și trec Prutul frecvent, pentru a-i vizita.

#monument #muzeu #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.