Tensiunile din Orientul Mijlociu se temperează: Prețul petrolului se prăbușește cu aproape 5%!

Prețurile petrolului au scăzut cu peste 3 dolari pe baril luni, în urma unei relaxări a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Răspunsul Israelului la Iran în weekend nu a vizat infrastructura petrolieră și nucleară, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra livrărilor de energie.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 4,27%, ajungând la 72,8 dolari pe baril, în timp ce petrolul WTI s-a ieftinit cu 4,46%, atingând 68,58 dolari pe baril.

În dimineața zilei de sâmbătă, zeci de avioane de vânătoare israeliene au lansat trei serii de atacuri asupra unor instalații militare, inclusiv asupra unor obiective care produceau combustibil pentru rachete, situate în apropierea Teheranului și în vestul Iranului.

Analizând situația, experții au observat că premiul pentru riscurile geopolitice, care fusese inclus în prețurile petrolului în așteptarea unui răspuns din partea Israelului, s-a evaporat. „Scenariul atacurilor aeriene, mai restrâns decât se anticipase și care nu a vizat infrastructura petrolieră, a generat speranțe pentru o de-escaladare, ceea ce a dus la reducerea premiului de risc cu câteva dolari pe baril,” a declarat Sol Kavonik de la MST Marquee.

„Piața va aștepta confirmări că Iranul nu va răspunde în săptămânile următoare, ceea ce ar putea duce din nou la creșterea premiului de risc.”

CITI a revizuit în scădere prognoza prețului pentru Brent în următoarele trei luni, stabilind-o la 70 de dolari pe baril, comparativ cu 74 de dolari, având în vedere diminuarea premiului de risc în viitorul apropiat, conform unei note semnate de analiștii conduși de Max Leyton.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #Iran #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.