VIDEO Împreună pentru copii! Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului marchează 25 de ani de activitate

Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului a Consiliului municipal Chișinău marchează 25 de ani de activitate. Cu prilejul acestei aniversări, în incinta Centrului de Cultură și Artă „Ginta Latină” se desfășoară evenimentul cu genericul „Împreună pentru copii!”, care găzduiește peste 400 de invitați.

Printre invitați se numără angajați ai Direcției, foști lucrători care au contribuit în mod decisiv la dezvoltarea sistemului de protecție a copilului, parteneri care oferă suport continuu și își aduc aportul la dezvoltarea și consolidarea serviciilor sociale de calitate, pretori de sector, dar și reprezentanți ai subdiviziunilor structurale ale autorităților administrației publice municipale.

„Pentru o structură municipală, 25 de ani de activitate înseamnă foarte mult. Fiecare zi, fiecare minut, fiecare secundă e mult, când trebuie să interveni și salva vieți atunci când este cazul. Menirea DGPDC este de a veni și de a-i de proteja pe cei care au cea mai mare nevoie de noi, maturii – copiii. Acei care sunt plăpânzi, neajutorați și mâna grijulie a angajatului unei structuri municipale îi dă speranță, îi dă încredere și îl ferește de toate riscurile. Iată de ce primăria Municipiului Chișinău, DGPDC, are scopul major și de a proteja și ocroti copiii și familiile acestora, atunci când au nevoie”, a declarat viceprimarul Angela Cutasevici.

Cu diplome pentru activitate prodigioasă în domeniul protecției copilului s-au ales mai mulți angajați și foști angajați, printre care se numără Svetlana Chifa, Lidia Ștefăneț, Elena Mazur, Angela Ganea, Rodica Molaru-Chilimar, Olga Zaharia, Tamara Blanari, Ala Dubineanschi, Vera Gușakova, Nina Dodon și Marina Jechiu.

„Mulțumim municipalității și Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului pentru munca depusă în fiecare zi pentru copii, în special, pentru copii refugiați. Știm și suntem conștienți că ajutorul copiilor refugiați necesită un surplus de muncă. De aceea, vă mulțumim pentru munca dumneavoastră în interesul superior al copiilor”, a menționat Katrin Lampe, ofițer pe protecția copilului la Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR)

Direcția Municipală pentru Ocrotirea Copilului, Reintegrare şi Sprijin Familial a fost fondată în anul 1997, prin Decizia Consiliului municipal Chișinău din 26 iulie. În 2004, instituția a fost reorganizată în Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului, iar în 2020, a devenit Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Misiunea Direcției constă în monitorizarea respectării drepturilor copilului în municipiul Chișinău și protecția copiilor aflați în situație de risc, a copiilor victime sau potențiale victime a violenței, neglijării, abuzurilor, exploatării și traficului de ființe umane, precum și asistența familiilor cu copii pentru prevenirea intrării lor în dificultate, dar și pentru depășirea situațiilor de risc cu care se confruntă acestea.

#directia generala pentru protectia drepturilor copiilor #drepturi #copii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.