(VIDEO) Istoria unei familii refugiate din Ucraina, adăpostită la Drochia: Ne temeam să nu rămânem sub dărâmături

15 Apr. 2022, 16:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Apr. 2022, 16:50 // Actual //  MD Bani

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune. În aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră. Ministerul Afacerilor Interne MAI și-a propus să să prezinte istoriile celor care au fugit din calea războiului. În acest sens, a elaborat un reportaj video despre una dintre familiile refugiate din Ucraina care s-a stabilit la Drochia.

Natalia Buzilă, originară din Odessa, mamă a trei copii: doi bebeluși gemeni de 5 luni și o fetiță de 8 ani care vin din regiunea Kyiv își prezintă istoria cutremurătoare prin care a trecut de la începutul războiului.  Soțul acesteia a rămas acasă.

„Aveam grijă de copii, totul era bine… înainte de război. Stăteam liniștiți acasă, pe urmă am auzit împușcături. De fiecare dată ne ascundeam în beci… și noaptea și ziua. Asta e tare greu, e tare complicat, ne temeam că o să rămânem sub dărâmături. De asta ne-am adunat și am decis să mergem la rude și să plecăm în Moldova.”, povestește Natalia.

Natalia cu cei trei copii ai săi a fost primită într-o o casă de copii de tip familial din orașul Drochia. Rodica Musteață este cea care a făcut un anunț pe rețelele de socializare chiar după primele zile de război din Ucraina, având dorința de a oferi ajutor și un acoperiș pentru oamenii refugiați.

„În 2015 m-am hotărât și am luat trei copilași sub tutelă, în 2016 am mai luat o fetiță micuță de patru luni și anul trecut în decembrie, am mai luat o soră și un frate. M-am consultat cu direcția mea dacă pot eu în casă de copii să iau pe cineva. Ea are nevoie de ajutor, pentru că are doi bebeluși gemeni de cinci luni și o fetiță de opt ani și are nevoie de ajutor. Copiii mei s-au dus, s-au dus de acasă, au zburat din cuib. S-au dus și am vrut în casa mea să nu se termine zâmbetele copiilor, să aud voci de copii. Într-un cuvânt, am vrut să fac bine.”, spune Rodica Musteață.

Totodată, Rodica a transmis un mesaj cetățenilor din Moldova, prin care îi îndeamnă să se poarte cu refugiații, așa cum aceștia ar dori să se poarte lumea cu ei. Ea afirmă, că acolo unde e război — e iad. Aceasta roagă oamenii să se gândească la copiii lor, la familiile lor și: „să mulțumească bunului Dumnezeu că la noi e pace!”.

„Aici ne-au primit foarte călduros, Rodica e o femeie minunată și nenea Mihai tot, ei au și niște copii minunați. Ne este confortabil și cald, suntem între ai noștri și suntem foarte bucuroși.”, spune Natalia Buzilă, refugiată din regiunea Kyiv.

Natalia își aduce aminte cât de greu le-a fost să ajungă până la granița ucraineană. În ziua aceea era o vreme oribilă și foarte mulți oameni care plecau. Era lapoviță și un vânt puternic. Erau de tot, 11 mame cu copii și rude, care duceau copiii în brațe și gențile… s-au pornit, doar ca să își salveze copiii.

„Eu sun în fiecare zi, îi întreb cum sunt, dacă totul e bine… și de fiecare dată aud… ei trăiesc lângă Jitomir… de fiecare dată aud că acolo la ei e groaznic.”, povestește Natalia cum vorbește la telefon cu soțul ei.

*Campania de conținut lansată de MAI este menită să diminueze eventualele sentimente ostile și manipulatorii apărute față de refugiații ucraineni. Campania presupune elaborarea mai multor materiale vizuale (foto, video și scrise) care tratează subiectul refugiaților, pe întreg lanțul de intervenție, de la eforturile autorităților și voluntarilor, până la acomodarea și istoriile refugiaților stabiliți temporar în țara noastră.

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.