(VIDEO) Lecțiile de limba română îi apropie pe refugiați de populația locală și oferă noi oportunități de integrare

Să cunoști limba țării în care locuiești înseamnă să te simți în siguranță, să poți comunica necesitățile pe care le ai și să te integrezi în societate mai ușor. Refugiații din Ucraina știu foarte bine acest adevăr și încearcă să însușească cât mai repede limba română. În Spațiile Sigure organizate de programul Fondului ONU pentru Populație limba română este învățată de la mic la mare, iar cursurile sunt gratuite pentru toți cei ce au nevoie.

Ivan Braliov, un adolescent de aproape 13 ani, care tocmai a absolvit cursul de limbă română predat în SpațiulSigur de la Centrul de plasament temporar pentru refugiați „Moldexpo”.

Împreună cu Ivan, aici studiază limba română zeci de persoane refugiate din Ucraina, printre care și mătușa sa. Nadejda a muncit mai mulți ani în calitate de ingineră, iar acum a fost nevoită să își lase casa și să vină în Moldova. Aceasta spune că anterior niciodată nu a fost în țara noastră și este impresionată de bunătatea oamenilor și cultura țării.

SafeSpace/SpațiiSigure fac parte din programul UNFPA de răspuns la criza refugiaților și prevenirea violenței în bază de gen. Scopul spațiilor sigure este de a oferi un mediu de protecție refugiaților aflați în Republica Moldova și de a contribui la coeziunea socială dintre refugiați și comunitățile gazdă. Pe lângă serviciile de bază destinate refugiaților, UNFPA a lansat aici și programe de studiere a limbii române pentru a facilita incluziunea lor. Până în luna iulie a acestui an, UNFPA a creat 16 SpațiiSigure statice și patru #SpațiiSigure mobile pe întreg teritoriul țării.

UNFPA a extins modelul echipelor statice Safe Space spre un model mobil pentru a asigura accesul la servicii pentru cele mai vulnerabile grupuri de refugiați, dar și a ajunge la cele mai îndepărtate comunități din țara noastră pentru a oferi suport persoanelor refugiate și populației locale. Serviciile mobile sunt oferite în localități cu o concentrație mare de refugiați și o prezență redusă a serviciilor specializate, cu scopul de a promova siguranța și abilitarea grupurilor țintă.

#spatii sigure #limba romana #refugiati #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.