(VIDEO) Maia Sandu consultă CCM dacă poate dizolva Parlamentul la trei luni de la demisia Guvernului Chicu

Președinta țării, Maia Sandu, se va adresa la Curtea Constituțională (CCM) pentru a se expune dacă poate dizolva Parlamentul prin decret prezidențial, după ce s-au scurs trei luni de la demisia Guvernului Chicu, iar învestirea unui nou Executiv nu a fost posibil din lipsa unui consens politic.

Potrivit președintei, după ultima tentativă din data de 25 martie curent, de învestire a unui nou Cabinet de miniștri, care a eșuat, s-a consumat termenul prevăzut în Constituție, iar prerogativa acum este în mâna președintelui țării de a decide în privința dizolvării Parlamentului și declanșării alegerilor parlamentare anticipate, scrie realitatea.md.

„Este competența Curții Constituționale de a constata aceste efecte. Sesizarea este depusă în aceste momente la CCM”, a anunțat Maia Sandu într-un briefing de presă.

Amintim că, după ultima tentativă de a învesti un nou Guvern, șefa statului a organizat vineri, 26 martie și astăzi consultări cu partidele parlamentare. Majoritatea parlamentară declarată PSRM-Partidul Șor-Pentru Moldova i-a reiterat Maiei Sandu că doresc ca aceasta să-l nominalizeze pe candidatul propus de ei la funcția de prim-ministru. PDM, Pro Moldova și Platforma DA pledează pentru un Guvern anti-criză, care ar urma să redreseze situația financiară și pandemică din țară, pe când PAS dorește declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

#anticipate #CCM #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.