(VIDEO) Maia Sandu consultă CCM dacă poate dizolva Parlamentul la trei luni de la demisia Guvernului Chicu

Președinta țării, Maia Sandu, se va adresa la Curtea Constituțională (CCM) pentru a se expune dacă poate dizolva Parlamentul prin decret prezidențial, după ce s-au scurs trei luni de la demisia Guvernului Chicu, iar învestirea unui nou Executiv nu a fost posibil din lipsa unui consens politic.

Potrivit președintei, după ultima tentativă din data de 25 martie curent, de învestire a unui nou Cabinet de miniștri, care a eșuat, s-a consumat termenul prevăzut în Constituție, iar prerogativa acum este în mâna președintelui țării de a decide în privința dizolvării Parlamentului și declanșării alegerilor parlamentare anticipate, scrie realitatea.md.

„Este competența Curții Constituționale de a constata aceste efecte. Sesizarea este depusă în aceste momente la CCM”, a anunțat Maia Sandu într-un briefing de presă.

Amintim că, după ultima tentativă de a învesti un nou Guvern, șefa statului a organizat vineri, 26 martie și astăzi consultări cu partidele parlamentare. Majoritatea parlamentară declarată PSRM-Partidul Șor-Pentru Moldova i-a reiterat Maiei Sandu că doresc ca aceasta să-l nominalizeze pe candidatul propus de ei la funcția de prim-ministru. PDM, Pro Moldova și Platforma DA pledează pentru un Guvern anti-criză, care ar urma să redreseze situația financiară și pandemică din țară, pe când PAS dorește declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

#anticipate #CCM #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stocurile de gaze naturale din Europa au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Nivelul actual al rezervelor din depozite este de aproximativ 30% din capacitatea necesară, situație care poate explica parțial creșterea bruscă a prețurilor la gaz.

Scumpirile au fost amplificate de oprirea producției de gaze naturale lichefiate (GNL) în Qatar, chiar dacă statele Uniunii Europene importă volume relativ reduse din această țară din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, piața a reacționat puternic la riscul suplimentar asupra aprovizionării.

Pe fondul volatilității generale a piețelor, acțiunile companiilor energetice europene au evoluat diferit. Titlurile companiei norvegiene Equinor au crescut cu 2,9%, iar cele ale Aker BP au avansat cu 2,2%. Acțiunile BP au urcat cu 0,7%.

În schimb, titlurile Shell și TotalEnergies au înregistrat scăderi de 0,7% și, respectiv, 0,1%.

Sectorul bancar a fost afectat mai sever. Acțiunile Société Générale au scăzut cu 5%, iar cele ale Deutsche Bank au pierdut 3,9%.

Companiile din turism au continuat declinul. Acțiunile grupului hotelier Accor și ale companiei aeriene Air France-KLM au scăzut cu peste 5%.