O femeie a fost concediată din cauza TikTok. A spus că salariul i-a crescut cu 20.000 de dolari

O femeie din Denver, SUA, a fost concediată din cauza TikTok. Ea și-a împărtășit salariul mai mare cu 20.000 de dolari pe care urma să-l primească la noul loc de muncă. Femeia a fost concediată după ce firma i-a găsit clipurile video, transmite Business Insider.

Lexi Larson a distribuit un video pe TikTok unde spunea că salariul i-a crescut de la 70.000 de dolari la 90.000 de dolari. Pe TikTok ea vorbea despre cheltuielile pe care le făcea în Denver și cum a obținut noul job.

După ce compania i-a găsit contul de TikTok Larson a început să șteargă videoclipuri. Era conștientă că dreptul ei de a discuta salariul este protejat la nivel federal de către Legea Națională a Relațiilor în Muncă însă chiar și așa a decis să le înlăture, transmite USA Today.

În cele din urmă, supervizorul ei a discutat cu aceasta despre contul de TikTok.

Companiei „nu i-a plăcut deloc” videoclipurile în care vorbește despre salariu, spune Larson într-un video. Când a întrebat compania dacă a publicat videoclipuri ce încalcă măsurile de securitate, spune ea, superiorii i-au spus „nu”, însă că nu erau dispuși „să-și asume acest risc”.

„TikTok m-a costat jobul”, a spus Larson în același video în care anunță concedierea. Ea a fost concediată la aproape două săptămâni după angajare.

Acel video adunase peste 1 milion de vizionări.

Lexi Larson a revenit la vechiul job de account manager după ce și-a sunat în lacrimi vechiul manager.

#concediere #job #TikTok #salariu #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.