VIDEO O nouă tendință urbană: Casele de la țară „cresc” pe acoperișurile blocurilor din Chișinău

O construcție neobișnuită a apărut în Chișinău pe acoperișul unui bloc. Este vorba de o casă cu două nivele în adevăratul sens al cuvântului, potrivit imaginilor surprinse de un internaut.

Din imaginea video se observă ca imobilul are și gard, dar și o anexă. „Bijuteria arhitecturală” a fost construită pe un bloc de pe strada Grenoble 159/7.

Specialiștii imobiliari susțin că în ultimele trei decenii, micile blocuri din Chișinău (hrușciovci n.a) au fost încadrate de construcții adiacente, iar curțile interne au devenit adevărate oaze rurale, cu ogrăzi tipice și foișoare, în detrimentul spațiilor publice. Fenomenul a ajuns la punctul în care, pentru a face față costurilor tot mai ridicate ale extinderii orizontale, locuitorii s-au orientat către extinderea pe verticală.

„Astfel, pe acoperișurile blocurilor au început să apară case de la țară. Acestea nu sunt simple mansardări, ci adevărate locuințe cu curți și grădini, recreând atmosfera rurală în mijlocul orașului. Această tendință nouă și neașteptată a provocat o revoluție în peisajul urban și arhitectural al Chișinăului, atrăgând atenția asupra impactului transformărilor sociale și economice din ultimele decenii”, constată specialiștii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bloc #casa #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.