(VIDEO) Pas cu pas - cum va avea loc majorarea pensii minime. Ce spune ministrul Muncii și Protecției Sociale

După anunțul prim-ministrei Natalia Gavrilița privind majorarea pensiei minime până la 2 mii de lei, de la 1 octombrie 2021, pentru 183 de mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, în aceeași conferință de presă, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a explicat „pe degete” cum va avea loc și ce se întâmplă cu moldovenii cu stagiu incomplet de cotizare. Potrivit acestuia, este vorba despre mecanismul suplimentului de solidaritate. Declarațiile au fost făcute luni, 6 septembrie curent, scrie Realitatea.md.

„Beneficiarii acestor măsuri trebuie să fie persoanele cu cele mai mici pensii. Am luat în vedere principiul echității și pe termen lung echitatea va fi restabilită. Este aplicată prin mecanismul suplimentului de solidaritate care va fi acordat tuturor pensionarilor care au pensia calculată sub pensia minimă în raport cu stagiul de cotizare. Pentru pensionarii cu stagiul complet de cotizare, pensia minimă în plată va fi de 2 mii de lei, dacă pensia calculată este sub 2 mii de lei, iar pentru pensionarii cu stagiul incomplet de cotizare pensia minimă va fi în raport cu stagiul de cotizare. De exemplu, o persoană care are un stagiu de cotizare de 90 de la sută în raport cu stagiul complet de cotizare va primi 90 la sută din pensia minimă, în cazul în care pensia calculată este inferioară acestuia cuantum”, a explicat ministrul.

În continuare, oficialul a adăugat că diferența dintre pensia calculată a unui persoane și pensia minimă, în cazul în care este sub pensia minimă, va fi plătită din bugetul de stat sub forma unui supliment de solidaritate care în timp va scădea, odată cu creșterea pensiei calculate a persoanei, pentru că în fiecare an pensia calculată va fi indexată după regula generală. „Pensia minimă va fi calculată în baza inflației pentru a menține puterea de cumpărare a pensiei minime”.

„70 la sută din beneficiari de pensii sub limită de vârstă au venituri sub minimul de existență calculat de Biroul Național de Statistică. Este o mare nedreptate față de acești oameni, iar în rezultatul creșterii pensiei minime, 428 de mii de oameni vor beneficia direct și indirect. Începând cu 1 octombrie, 308 de mii de beneficiari de pensie minimă de vârstă vor avea pensii crescute ca urmare a măsurii. Pentru 240 de mii de beneficiari, pensia va crește cu cel puțin 200 de lei, iar pentru 198 de mii de beneficiari – 300 de lei”, a declarat Marcel Spatari.

În plus, vor crește pensiile minime de dizabilitate care sunt azi calculate în baza pensiei minime. „Pentru pensia minimă pentru dizabilitate în medie va fi 1.000 de lei. 10 mii de beneficiari vor primi în medie câte 250 de lei în plus. Pentru persoanele cu pensia de dizabilitate accentuată, pensie minimă va fi 1.400 de lei, adică 22 de mii de benficiari vor primi în medie câte 370 de lei. În cazul dizabilității severe – va fi de 1.500 de lei și 2816 de beneficiari vor primi în medie câte 360 de lei în plus. În total 35 de mii de beneficiari de pensii de dizabilitate vor avea pensii crescute. 84 de mii de beneficiari de alocații sociale vor avea parte de o creștere în medie de 450 de lei”.

„În total costul măsurii este estimat la 512 milioane de lei pentru acest an, iar pentru anul viitor 2,1 miliarde de lei. Finanțarea va fi din bugetul de stat”, a conchis acesta.

În prezent, pensia minimă este de 1.188 de lei și 5 bani.

#pensii minime #explicatie #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.