(VIDEO) Pas cu pas – cum va avea loc majorarea pensii minime. Ce spune ministrul Muncii și Protecției Sociale

06 Sept. 2021, 16:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Sept. 2021, 16:00 // Actual //  MD Bani

După anunțul prim-ministrei Natalia Gavrilița privind majorarea pensiei minime până la 2 mii de lei, de la 1 octombrie 2021, pentru 183 de mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, în aceeași conferință de presă, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a explicat „pe degete” cum va avea loc și ce se întâmplă cu moldovenii cu stagiu incomplet de cotizare. Potrivit acestuia, este vorba despre mecanismul suplimentului de solidaritate. Declarațiile au fost făcute luni, 6 septembrie curent, scrie Realitatea.md.

„Beneficiarii acestor măsuri trebuie să fie persoanele cu cele mai mici pensii. Am luat în vedere principiul echității și pe termen lung echitatea va fi restabilită. Este aplicată prin mecanismul suplimentului de solidaritate care va fi acordat tuturor pensionarilor care au pensia calculată sub pensia minimă în raport cu stagiul de cotizare. Pentru pensionarii cu stagiul complet de cotizare, pensia minimă în plată va fi de 2 mii de lei, dacă pensia calculată este sub 2 mii de lei, iar pentru pensionarii cu stagiul incomplet de cotizare pensia minimă va fi în raport cu stagiul de cotizare. De exemplu, o persoană care are un stagiu de cotizare de 90 de la sută în raport cu stagiul complet de cotizare va primi 90 la sută din pensia minimă, în cazul în care pensia calculată este inferioară acestuia cuantum”, a explicat ministrul.

În continuare, oficialul a adăugat că diferența dintre pensia calculată a unui persoane și pensia minimă, în cazul în care este sub pensia minimă, va fi plătită din bugetul de stat sub forma unui supliment de solidaritate care în timp va scădea, odată cu creșterea pensiei calculate a persoanei, pentru că în fiecare an pensia calculată va fi indexată după regula generală. „Pensia minimă va fi calculată în baza inflației pentru a menține puterea de cumpărare a pensiei minime”.

„70 la sută din beneficiari de pensii sub limită de vârstă au venituri sub minimul de existență calculat de Biroul Național de Statistică. Este o mare nedreptate față de acești oameni, iar în rezultatul creșterii pensiei minime, 428 de mii de oameni vor beneficia direct și indirect. Începând cu 1 octombrie, 308 de mii de beneficiari de pensie minimă de vârstă vor avea pensii crescute ca urmare a măsurii. Pentru 240 de mii de beneficiari, pensia va crește cu cel puțin 200 de lei, iar pentru 198 de mii de beneficiari – 300 de lei”, a declarat Marcel Spatari.

În plus, vor crește pensiile minime de dizabilitate care sunt azi calculate în baza pensiei minime. „Pentru pensia minimă pentru dizabilitate în medie va fi 1.000 de lei. 10 mii de beneficiari vor primi în medie câte 250 de lei în plus. Pentru persoanele cu pensia de dizabilitate accentuată, pensie minimă va fi 1.400 de lei, adică 22 de mii de benficiari vor primi în medie câte 370 de lei. În cazul dizabilității severe – va fi de 1.500 de lei și 2816 de beneficiari vor primi în medie câte 360 de lei în plus. În total 35 de mii de beneficiari de pensii de dizabilitate vor avea pensii crescute. 84 de mii de beneficiari de alocații sociale vor avea parte de o creștere în medie de 450 de lei”.

„În total costul măsurii este estimat la 512 milioane de lei pentru acest an, iar pentru anul viitor 2,1 miliarde de lei. Finanțarea va fi din bugetul de stat”, a conchis acesta.

În prezent, pensia minimă este de 1.188 de lei și 5 bani.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!