(VIDEO) Pas cu pas - cum va avea loc majorarea pensii minime. Ce spune ministrul Muncii și Protecției Sociale

După anunțul prim-ministrei Natalia Gavrilița privind majorarea pensiei minime până la 2 mii de lei, de la 1 octombrie 2021, pentru 183 de mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, în aceeași conferință de presă, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a explicat „pe degete” cum va avea loc și ce se întâmplă cu moldovenii cu stagiu incomplet de cotizare. Potrivit acestuia, este vorba despre mecanismul suplimentului de solidaritate. Declarațiile au fost făcute luni, 6 septembrie curent, scrie Realitatea.md.

„Beneficiarii acestor măsuri trebuie să fie persoanele cu cele mai mici pensii. Am luat în vedere principiul echității și pe termen lung echitatea va fi restabilită. Este aplicată prin mecanismul suplimentului de solidaritate care va fi acordat tuturor pensionarilor care au pensia calculată sub pensia minimă în raport cu stagiul de cotizare. Pentru pensionarii cu stagiul complet de cotizare, pensia minimă în plată va fi de 2 mii de lei, dacă pensia calculată este sub 2 mii de lei, iar pentru pensionarii cu stagiul incomplet de cotizare pensia minimă va fi în raport cu stagiul de cotizare. De exemplu, o persoană care are un stagiu de cotizare de 90 de la sută în raport cu stagiul complet de cotizare va primi 90 la sută din pensia minimă, în cazul în care pensia calculată este inferioară acestuia cuantum”, a explicat ministrul.

În continuare, oficialul a adăugat că diferența dintre pensia calculată a unui persoane și pensia minimă, în cazul în care este sub pensia minimă, va fi plătită din bugetul de stat sub forma unui supliment de solidaritate care în timp va scădea, odată cu creșterea pensiei calculate a persoanei, pentru că în fiecare an pensia calculată va fi indexată după regula generală. „Pensia minimă va fi calculată în baza inflației pentru a menține puterea de cumpărare a pensiei minime”.

„70 la sută din beneficiari de pensii sub limită de vârstă au venituri sub minimul de existență calculat de Biroul Național de Statistică. Este o mare nedreptate față de acești oameni, iar în rezultatul creșterii pensiei minime, 428 de mii de oameni vor beneficia direct și indirect. Începând cu 1 octombrie, 308 de mii de beneficiari de pensie minimă de vârstă vor avea pensii crescute ca urmare a măsurii. Pentru 240 de mii de beneficiari, pensia va crește cu cel puțin 200 de lei, iar pentru 198 de mii de beneficiari – 300 de lei”, a declarat Marcel Spatari.

În plus, vor crește pensiile minime de dizabilitate care sunt azi calculate în baza pensiei minime. „Pentru pensia minimă pentru dizabilitate în medie va fi 1.000 de lei. 10 mii de beneficiari vor primi în medie câte 250 de lei în plus. Pentru persoanele cu pensia de dizabilitate accentuată, pensie minimă va fi 1.400 de lei, adică 22 de mii de benficiari vor primi în medie câte 370 de lei. În cazul dizabilității severe – va fi de 1.500 de lei și 2816 de beneficiari vor primi în medie câte 360 de lei în plus. În total 35 de mii de beneficiari de pensii de dizabilitate vor avea pensii crescute. 84 de mii de beneficiari de alocații sociale vor avea parte de o creștere în medie de 450 de lei”.

„În total costul măsurii este estimat la 512 milioane de lei pentru acest an, iar pentru anul viitor 2,1 miliarde de lei. Finanțarea va fi din bugetul de stat”, a conchis acesta.

În prezent, pensia minimă este de 1.188 de lei și 5 bani.

#pensii minime #explicatie #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.