VIDEO Președinta Maia Sandu, la Summitul Euronews: Dacă nu vom adera la UE în 3 ani, este un risc pentru Moldova

La summitul Euronews privind extinderea UE, președinta Maia Sandu a acordat un interviu în care şi-a prezentat viziunea pentru viitorul european al Republicii Moldova. Ea a subliniat că alegerile desfăşurate în acest an, deşi dificile, au fost clare şi au reflectat voinţa poporului de a se alătura lumii libere. „Mai întâi, pentru că Moldova îşi doreşte să fie o ţară democratică, îşi doreşte să fie parte a lumii libere,” a explicat ea, adăugând că „statutul de membru al Uniunii Europene ne va permite acest lucru”.

Președinta a atras atenţia asupra ameninţărilor de securitate directe: „ne-am confruntat, mă refer la războiul hibrid cu care ne-am confruntat, în mod special, de la începutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei.” În contextul acesta, aderarea la UE este văzută nu doar ca o aspiraţie economică, ci ca un pilon al stabilităţii şi libertăţii naţionale.

Referindu-se la oportunitatea de reformă antisistem, Sandu a afirmat că „avem parte de sprijin politic după alegeri şi avem parte de un angajament din partea tuturor instituţiilor de a implementa reformele politice necesare şi ar fi păcat să pierdem această oportunitate.” Cu toate acestea, ea a subliniat că „acest lucru nu înseamnă că Rusia va ceda asupra Moldovei.”

„Acum totul depinde de Uniunea Europeană să ia o decizie şi să înainteze cu acest proces,” a spus ea, menţionând că problema deschiderii capitolelor de aderare „ţine cumva şi de faptul că Moldova se află la mijloc între Ucraina şi Ungaria. Avem parte de veto-uri.”

Preşedinta a explicat că „este uşor să vezi în Moldova interferenţa Rusiei … această influenţă a fost atât de serioasă şi toată lumea a putut să o vadă.” Ea a detaliat că influenţa rusă a vizat manipularea informaţiilor, ameninţări directe la adresa cetăţenilor şi finanţarea unor partide politice sau persoane care să submineze drumul european al ţării.

Interlocutorul a adus în discuţie ameninţarea dezinformării digitale, la care Sandu a răspuns că „cea mai mare problemă care ne înconjoară este dezinformarea online”.

Pe tema calendarului de aderare, preşedinta a declarat că „am arătat că suntem pregătiţi şi că putem face suficientă muncă într-o perioadă scurtă de timp, dar vrem să vedem aceeaşi determinare din partea UE de a găsi soluţii”.

În chestiunea economică, Sandu a subliniat progresele realizate în diversificarea energetică. „Acum nu folosim deloc gazul rusesc. Vom finaliza până la sfârşitul acestui an prima linie electrică cu România, care ne va conecta cu piaţa europeană.” În acelaşi timp, ea a atras atenţia asupra provocărilor structurale: „Economia din Moldova a fost afectată de război. O mare parte din populaţie este în afara ţării, dar cu sprijinul din partea UE am reuşit să ne îmbunătăţim nivelul de trai.”

Întrebată ce îi cer liderii europeni concret, Sandu a răspuns că Moldova are nevoie de „ghidaj care să ne permită să deschidem capitolele de aderare. Vom lucra foarte serios în următorii doi ani pentru a îndeplini şi a încheia aceste capitole.” La orizontul anului 2030, ea s-a declarat optimistă.

Republica Moldova are ca obiectiv încheierea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului 2028. Este un obiectiv „ambițios, dar realizabil”, deși reformele vor trebui accelerate, conform proiectului de concluzii consultat de Euronews. Comisia consideră că Moldova a îndeplinit acum condițiile necesare pentru deschiderea primului cluster (dedicat fundamentelor), precum și a clusterelor șase (relații externe) și doi (piața internă).

Comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească condițiile pentru deschiderea celorlalte trei capitole până la sfârșitul acestui an, ceea ce ar pune țara pe drumul cel bun în ceea ce privește foaia de parcurs. Proiectul notează, de asemenea, cu o evaluare pozitivă, că țara a adoptat în primăvara anului trecut foi de parcurs privind statul de drept, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice.

Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, la doar câteva săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.