VIDEO Probleme mari pentru un avion de pe cursa Antalya – Chișinău. Alerta cu bombă l-a trimis înapoi în Turcia

Un avion care efectua cursa Antalya – Chișinău a făcut cale întoarsă în Turcia după ce a ajuns în spațiul aerian al Republicii Moldova și i s-a refuzat aterizarea. Motivul a fost o alertă cu bombă. Avionul s-a rotit de mai multe ori deasupra Moldovei după care comandantul a luat decizia să revină în Turcia, anunță canalul de Telegram Moldova Liberă.

Este vorba de aeronava companiei turce Pegasus. Incidentul a avut loc la ora unu după miezul nopții. Avionul a făcut 12 cercuri deasupra Republicii Moldova și nu i s-a mai permis să aterizeze din cauza alertei false cu bombă.

În ultimul timp, Aeroportul Internațional Chișinău este ținta alertelor false cu bombă. Doar noaptea trecută au fost înregistrate două alerte false.

Urmare a alertelor false, cursele aeriene sunt date peste cap, iar unele companii aeriene își suspendă zborurile. Deocamdată nu a fost prins niciun autor. Autoritățile susțin că este dificil să-i prindă, în condițiile în care utilizează adrese de e-mail de pe serve proxy.

În context, autoritățile au decis să înăsprească verificările pasagerilor care intră în aeroport.

#Bomba #alerta #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.