VIDEO Putin disperat! A renunțat oficial la limita de vârstă pentru serviciul militar

Vladimir Putin a semnat sâmbătă în lege o măsură care anulează limita superioară de vârstă pentru serviciul militar, relatează The Guardian. Între timp, Nexta a distribuit imagini cu ceea ce ar fi un centru de recrutare într-o piață din Sankt Petersburg.

Rusia a suferit pierderi uluitoare în invazia sa de trei luni a Ucrainei, cu zeci de mii de soldați uciși sau răniți, potrivit Brookings. Serviciile de informații din Marea Britanie au estimat că luna aceasta Rusia a pierdut aproximativ o treime din forțele sale terestre.
Putin speră că eliminarea limitei de vârstă pentru recruții militari, care a trecut de Duma (parlamentul rus) miercurea trecută, va atrage veterani cu experiență din nou în serviciu și va ajuta la atenuarea pierderilor. Anterior, cetățenilor le era interzis să se înscrie la 40 de ani, iar străinilor la 30.

Meanwhile in #Russia, the recruiting of new occupiers is already taking place in the main squares of the cities.

The video shows St. Petersburg. pic.twitter.com/GTONS6zTjQ

— NEXTA (@nexta_tv) May 28, 2022

Alte măsuri, despre care se pare că sunt luate în considerare, includ extinderea recrutării și reducerea timpului petrecut de recruți pentru formare înainte de a fi trimiși în prima linie.

Cum justifică Rusia eliminarea vârstei maxime pentru serviciul militar

„Scopul proiectului de lege este eliminarea limitei de vârstă pentru cetățenii în vârstă apți de muncă (inclusiv cetățeni străini), care au dreptul să încheie primul contract de serviciu militar”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege depus vinerea trecută.

Acesta notează că „pentru utilizarea armelor de înaltă precizie, operarea armelor și a echipamentelor militare, este nevoie de specialiști de profesionalism ridicat” și că aceștia, de regulă, devin astfel până la vârsta de 40-45 de ani.

Până acum legislația din Rusia prevede că cetățenii cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani au dreptul de a încheia primul contract de serviciu militar, iar cetățenii străini – cu vârsta între 18 și 30 de ani.

„Implementarea unor astfel de abordări va ajuta la atragerea de specialiști în domenii populare, legate în primul rând de civili (suport medical, inginerie, întreținere, operare, comunicații etc.) pentru serviciul militar contractual”, se arată în document.
Proiectul de lege a fost depus de doi deputați ai partidului Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin.

#soldați #recrutare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.