VIDEO Reacția Maiei Sandu la retrocedarea clădirii Bibliotecii Naționale, Mitropoliei Basarabiei

„Relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”. Așa comentează Maia Sandu proiectul de lege înregistrat de un grup de deputați PAS, prin care clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, în care se află o aripă a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, urmează să fie transmisă cu titlu gratuit din proprietatea statului, în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare, scrie NordNews.

„Autorii acestui proiect de lege vor organiza consultări publice și vor da mai multe detalii. Vom vedea care sunt soluțiile pentru îngrijorările care au fost formulate. E devreme să comentez, pot să spun doar câteva lucruri. În primul rând, relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens. Un alt lucru important pe care trebuie să-l spunem este că puținele clădiri istorice din Chișinău care au fost reabilitate – au fost restaurate cu sprijinul statului român. Asta nu înseamnă că noi nu vrem să reabilităm aceste clădiri istorice, dar suntem într-o realitate economică de care nu putem face abstracție”, a declarat Maia Sandu, președintele Republcii Moldova.

Amintim că, la 6 martie curent, un grup de deputați în frunte cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, a introdus în circuitul legislativ proiectul de lege nr. 57, intitulat „cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil”, având ca obiect restituirea clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău către ultimul proprietar bisericesc legitim.

Mitropolia Basarabiei a salutat inițiativa legislativă din Parlamentul R. Moldova și a declarat că în cazul în care i se va oferi blocul doi al Bibliotecii Naționale al R. Moldova, instituția nu intenționează să-i schimbe destinația, ci se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric.

„Mitropolia Basarabiei subliniază că inițiativa legislativă nr. 57 din 6 martie 2023 nu constituie acordarea cu titlu gratuit a unui bun al statului, ci restituirea unui bun bisericesc către proprietarul său anterior, de dinaintea ocupației sovietice”, a anunțat Mitropolia Basarabiei într-un comunicat.

#mitropolie #biblioteca #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.