VIDEO Reacția Maiei Sandu la retrocedarea clădirii Bibliotecii Naționale, Mitropoliei Basarabiei

„Relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”. Așa comentează Maia Sandu proiectul de lege înregistrat de un grup de deputați PAS, prin care clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, în care se află o aripă a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, urmează să fie transmisă cu titlu gratuit din proprietatea statului, în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare, scrie NordNews.

„Autorii acestui proiect de lege vor organiza consultări publice și vor da mai multe detalii. Vom vedea care sunt soluțiile pentru îngrijorările care au fost formulate. E devreme să comentez, pot să spun doar câteva lucruri. În primul rând, relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens. Un alt lucru important pe care trebuie să-l spunem este că puținele clădiri istorice din Chișinău care au fost reabilitate – au fost restaurate cu sprijinul statului român. Asta nu înseamnă că noi nu vrem să reabilităm aceste clădiri istorice, dar suntem într-o realitate economică de care nu putem face abstracție”, a declarat Maia Sandu, președintele Republcii Moldova.

Amintim că, la 6 martie curent, un grup de deputați în frunte cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, a introdus în circuitul legislativ proiectul de lege nr. 57, intitulat „cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil”, având ca obiect restituirea clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău către ultimul proprietar bisericesc legitim.

Mitropolia Basarabiei a salutat inițiativa legislativă din Parlamentul R. Moldova și a declarat că în cazul în care i se va oferi blocul doi al Bibliotecii Naționale al R. Moldova, instituția nu intenționează să-i schimbe destinația, ci se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric.

„Mitropolia Basarabiei subliniază că inițiativa legislativă nr. 57 din 6 martie 2023 nu constituie acordarea cu titlu gratuit a unui bun al statului, ci restituirea unui bun bisericesc către proprietarul său anterior, de dinaintea ocupației sovietice”, a anunțat Mitropolia Basarabiei într-un comunicat.

#mitropolie #biblioteca #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră