VIDEO Reacția Maiei Sandu la retrocedarea clădirii Bibliotecii Naționale, Mitropoliei Basarabiei

„Relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”. Așa comentează Maia Sandu proiectul de lege înregistrat de un grup de deputați PAS, prin care clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, în care se află o aripă a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, urmează să fie transmisă cu titlu gratuit din proprietatea statului, în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare, scrie NordNews.

„Autorii acestui proiect de lege vor organiza consultări publice și vor da mai multe detalii. Vom vedea care sunt soluțiile pentru îngrijorările care au fost formulate. E devreme să comentez, pot să spun doar câteva lucruri. În primul rând, relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens. Un alt lucru important pe care trebuie să-l spunem este că puținele clădiri istorice din Chișinău care au fost reabilitate – au fost restaurate cu sprijinul statului român. Asta nu înseamnă că noi nu vrem să reabilităm aceste clădiri istorice, dar suntem într-o realitate economică de care nu putem face abstracție”, a declarat Maia Sandu, președintele Republcii Moldova.

Amintim că, la 6 martie curent, un grup de deputați în frunte cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, a introdus în circuitul legislativ proiectul de lege nr. 57, intitulat „cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil”, având ca obiect restituirea clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău către ultimul proprietar bisericesc legitim.

Mitropolia Basarabiei a salutat inițiativa legislativă din Parlamentul R. Moldova și a declarat că în cazul în care i se va oferi blocul doi al Bibliotecii Naționale al R. Moldova, instituția nu intenționează să-i schimbe destinația, ci se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric.

„Mitropolia Basarabiei subliniază că inițiativa legislativă nr. 57 din 6 martie 2023 nu constituie acordarea cu titlu gratuit a unui bun al statului, ci restituirea unui bun bisericesc către proprietarul său anterior, de dinaintea ocupației sovietice”, a anunțat Mitropolia Basarabiei într-un comunicat.

#mitropolie #biblioteca #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Introducerea euro digital ar putea costa băncile europene între patru şi şase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani, a afirmat joi Piero Cipollone, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, transmite agerpres.

Noua monedă digitală la care lucrează BCE este estimată să coste aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru a fi configurată. Apoi, costurile operaţionale se vor situa la 300 milioane euro, a adăugat el, fără a specifica dacă această cifră se referă la o sumă anuală.

Luna aceasta, membrii Parlamentului European şi-au exprimat sprijinul de principiu pentru un euro digital, o versiune electronică a monedei unice pe care Banca Centrală Europeană doreşte să o implementeze până la sfârşitul deceniului şi care ar trebui să consolideze suveranitatea Europei în zona mijloacelor de plată.

Euro digital este o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată la fel ca şi numerarul pentru plăţi în magazine, online şi între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori.

BCE, care a început să studieze fezabilitatea lansării propriei monede digitale în 2020, intenţionează să demareze faza pilot a proiectului în 2027 şi să înceapă emiterea de euro digital în 2029, cu condiţia adoptării unui cadru legislativ european în acest an.

„Estimările prezentate, care se bazează pe indicaţiile primite de la bănci, arată costuri de implementare între patru şi şase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani: este aproximativ 3% din ceea ce ele cheltuie anual cu mentenanţa sistemului IT”, a explicat Cipollone.