(VIDEO) S-a deschis cel mai înalt roller coaster din lume, cu o singură cale ferată. Caracteristicile Jersey Devil

15 Iun. 2021, 17:43
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
15 Iun. 2021, 17:43 // Au Bani //  MD Bani

Amatorii roller își pot planifica acum un sejur în New Jersey, acolo  s-a deschis cel mai înalt coaster din lume, cu o singură cale ferată. Inaugurarea a avut loc pe 13 iunie, iar reprezentanții acestuia susțin că este cel mai înalt, cel mai lung și cel mai rapid coaster pe o singură cale ferată, având o înălțime de peste 13 etaje și o lungime de circa 915 de metri.

Fiecare tren de la Jersey Devil are 12 locuri și „călătorește” cu câte un singur pasager pe un loc, celelate „călătoresc” cu două persoane.

Roller coaster-ul accelerează rapid, ceea ce înseamnă că pasionații de astfel de experiențe trebuie să fie foarte rapizi în ceea ce înseamnă captarea peisajelor. În plus, o primă călătorie va aduce cu siguranță și puțină amețeală pasagerilor.

De la o linie dreaptă, Jersey Devil intră în curbe, face diferite întoarceri și coborâri bruște, toate menite să crească adrenalina.

Jersey Devil are o înălțime de peste 13 etaje, poate atinge chiar și 100 de kilometri/ oră și se întinde pe o suprafață de circa 915 metri. Acesta include și trei întoarceri ”dramatice”, la aproximativ 180 de grade.

Jersey Devil este cel mai înalt coaster, dar ca cea mai înaltă atracție cu o singură cale ferată. Este depășit, însă, de cel mai înalt coaster din lume, mai exact Kingda Ka. Se ridică la o înălțime de aproximativ 139 metri și atinge o viteză maximă de 206 kilometri pe oră. Acesta este situat la Six Flags Great Adventure din New Jersey.

30 Iul. 2026, 10:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Iul. 2026, 10:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Producătorii de energie regenerabilă ar putea primi compensații financiare atunci când li se va cere să reducă sau chiar să oprească temporar producția pentru a menține echilibrul sistemului electroenergetic. ANRE a elaborat o metodologie, supusă consultărilor publice, care stabilește când poate fi luată o asemenea măsură, cum va fi calculată energia nelivrată și câți bani vor putea recupera producătorii afectați.

Potrivit notei informative, la sfârșitul lunii mai 2026, capacitatea totală de producere din surse regenerabile ajunsese la aproximativ 1 067,86 MW, după creșteri de ordinul sutelor de MW anual în perioada 2022–2025.

Dezvoltarea rapidă a parcurilor fotovoltaice și eoliene vine însă și cu o problemă pentru sistem. În anumite ore, în special atunci când producția solară este mare, iar consumul scăzut, cantitatea de energie produsă poate depăși necesarul intern sau capacitatea de transport către țările vecine. În astfel de situații pot apărea congestii în rețea, iar Moldelectrica ar putea fi nevoită să limiteze temporar producția unor centrale. Metodologia prevede însă că reducerea sau oprirea producției regenerabile trebuie să rămână o măsură de ultimă instanță. Aceasta va putea fi aplicată atunci când nu există alte soluții, au fost epuizate măsurile disponibile pe piața de echilibrare, iar alternativele rămase ar genera costuri disproporționate sau riscuri serioase pentru securitatea rețelei.

Necesitatea mecanismului este explicată și prin dezvoltarea încă modestă a pieței de echilibrare. În prezent, potrivit documentului, sunt înregistrați doar doi furnizori calificați pe piața serviciilor de sistem și câțiva pe piața serviciilor de echilibrare. În aceste condiții, posibilitățile operatorului de a corecta dezechilibrele exclusiv prin mecanisme de piață sunt limitate.

Un element important din document este și limita privind amploarea unor asemenea intervenții. ANRE face referire la un plafon orientativ de 5% din energia anuală produsă de instalațiile regenerabile conectate la rețea. În aceste condiții, autoritatea estimează că volumul energiei pentru care vor trebui achitate compensații ar urma să rămână „mic spre moderat”.

Producătorii afectați vor fi despăgubiți pentru veniturile pe care le pierd din cauza reducerii producției. În linii generale, calculul va porni de la cantitatea de energie care ar fi putut fi produsă, dar nu a mai fost livrată, înmulțită cu prețul relevant al energiei electrice. Pentru energia comercializată pe piață va fi utilizat, după caz, prețul de închidere al pieței pentru ziua următoare, iar pentru centralele care vând la preț reglementat va fi luat în calcul prețul reglementat. Pentru anumite centrale regenerabile poate fi inclusă și valoarea garanțiilor de origine.

Cantitatea de energie nelivrată va fi stabilită separat pentru fiecare dispoziție a dispecerului și pentru fiecare interval de decontare. În cazul centralelor monitorizate în timp real, se va calcula diferența dintre puterea disponibilă și puterea maximă pe care operatorul a permis centralei să o producă. Dacă centrala este oprită complet, puterea permisă va fi considerată zero.

Totodată, metodologia încearcă să împiedice dubla compensare. Dacă producătorul urmează să primească oricum bani pentru energia respectivă în baza contractelor sau a poziției sale comerciale, venitul ratat pentru cantitatea respectivă va fi considerat zero.

După o asemenea intervenție, operatorul de sistem va avea la dispoziție 12 zile lucrătoare de la sfârșitul lunii pentru a transmite producătorului calculul energiei nelivrate și nota de decontare, inclusiv valoarea totală a compensației datorate.

Deocamdată, ANRE nu indică o sumă totală care ar putea fi cheltuită anual pentru aceste despăgubiri. Autoritatea recunoaște că, în lipsa unui istoric suficient al reducerilor de producție și a unor estimări clare privind volumele viitoare, costurile nu pot fi calculate cu precizie în avans.

Cert este însă că banii nu vor veni direct din bugetul de stat. Compensațiile vor fi achitate de operatorul de sistem, iar costurile vor fi ulterior reflectate în tariful reglementat de transport al energiei electrice și, eventual, în componentele tarifare aferente conducerii centralizate a sistemului. Aceste cheltuieli vor trebui verificate și justificate de ANRE în procesul de aprobare a tarifelor, pentru a evita transferarea către consumatori a unor costuri nejustificate.

ANRE consideră că impactul asupra consumatorilor ar trebui să fie „gestionabil și proporțional”, însă admite că aceste costuri vor fi internalizate în tarifele de rețea și, eventual, în prețurile finale achitate pentru energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!