VIDEO Sistemul de salarizare în serviciul public nu motivează personalul calificat

Instituțiile statului vor continua să se confrunte cu lipsă de specialiști atâta timp cât sistemul de salarizare este învechit și nu încurajează performanța. Declarațiile aparțin invitaților emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, reprezentantei de țară a Fondului regional de investiții WNISEF, Stella Jemna, fostă șefă de Cabinet al prim-ministrei Natalia Gavrilița, și Veaceslav Ioniță, expert în domeniul administrației și finanțelor publice.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), fiecare al cincilea post din Guvern este vacant. Cele mai afectate sunt ministerele Culturii și Mediului care duc lipsă de aproximativ 30 la sută din numărul de angajați. Fiecare al patrulea post este vacant și în cadrul ministerelor Sănătății, Finanțelor și Afacerilor Externe. Cel mai bine asigurat cu cadre este Ministerul Educației și Cercetării care are vacante 11 la sută din posturi.

„Evaluarea funcționarilor publici este învechită și nu permite majorarea de salariu. Nici bugetul public nu este construit în așa fel ca să se poată motiva acești funcționari. Eu cred că un supliment la salariu ar putea să-i facă mai interesați de jobul lor, dar este foarte important să fie clar în baza căror indicatori de performanță sunt făcute aceste creșteri salariale ca să nu fie admise majorări de pe criterii politice”, este de părere Stella Jemna.

Fosta șefă de cabinet a prim-ministrei Natalia Gavrilița a menționat că majorările de salarii operate de Guvern în ultimul an au dus la suplinirea mai multor posturi vacante în administrație, dar deocamdată nu atât de mult ca să intereseze persoanele instruite și tinere.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, studiile arată că moldovenii își doresc un salariu de cel puțin 17.500 de lei pentru a renunța la ideea emigrării. El spune că se atestă o mare diferența între așteptări la diferite vârste.

„Tinerii cer un salariu lunar de 25 de mii de lei pentru a rămâne în țară. Pe lângă acești bani, oamenii caută și o calitate a vieții mai bună. Și asta a dus la faptul că aproape 40 la sută din tineri nu mai sunt în țară. Dacă lucrurile vor continua așa, atunci către anul 2027 numărul tinerilor moldoveni plecați peste hotare va fi mai mare decât al celor rămași în țară”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Conform Biroului Național de Statistică, salariul mediu în sectorul bugetar față de sectorul real a fost anul trecut mai mic cu peste 28 la sută. În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 10.192 lei, în timp ce un angajat din sectorul privat a primit în medie 13.099 lei.

Printre campionii la salarii mari la stat sunt angajații din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu salarii de 25.748 lei și cei ai Agenției de Stat Proprietăți Intelectuale care au ridicat lunar în medie anul trecut un 25.472 lei, mai arată studiul realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiul IPIS a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#Consens National #sistem de salarizare #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”