VIDEO Stoianoglo îi vrea pe demnitarii de stat fără imunitate! „Nici procurorul general nu trebuie să o aibă”

23 Aug. 2021, 12:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Aug. 2021, 12:17 // Actual //  MD Bani

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a ieșit cu un nouă conferință de presă începând de luni, 23 august curent, la scurt timp de la ultima și a anunțat despre 10 pași concreți pe care el cu colegii săi din organele de drept vor să-i facă întru combaterea corupției. Primul este restrângerea imunității în privința demnitarilor de stat, adică nu doar a deputaților din Parlamentul Republicii Moldova. „Nici procurorul general nu trebuie să aibă imunitate”, a punctat acesta, scrie Realitatea.md.

„În cei 30 de ani de independență, clasa politică din Republica Moldova a insistat în permanență pe subiectul luptei cu corupția. Nu a existat vreo guvernare care nu ar fi promis o luptă aprigă cu corupția. Timpul a arătat însă că toate aceste declarații au purtat un caracter politico-populist, iar permanenții vinovați pentru această stare de lucruri au fost organele de drept și bineînțeles – Procuratura. În condițiile în care veritabila luptă cu corupția depinde în primul rând de voința clasei politice și reprezintă un complex de acțiuni și decizii legislative, executive, educative și profilactice. Numai prin eforturi comune și susținute, prin realizarea unui complex de măsuri și cu susținerea societății civile se poate miza pe o schimbare cardinală în domeniul anticorupție”, a declarat mai întâi Alexandr Stoianoglo.

Cadrul normativ național reglementează imunitatea unor categorii de subiecți în exercițiul funcției, astfel încât pornirea, reținerea, arestarea, percheziționarea sau transmiterea în judecată a cauzei penale în privința acestora este condiționată de acordul/încuviințarea organelor colegiale și/sau de administrare. De aceea, procurorul general a anunțat că imunitatea nu este justificată, în cazul comiterii infracțiunilor și contravențiilor în exercițiul atribuțiilor funcționale.

„În condițiile în care statul urmărește prevenirea comiterii infracțiunilor în exercitarea funcțiilor în toate sferele vieții publice, imunitatea funcțională vine să încurajeze săvârșirea lor, oferindu-le protecție sporită prin instituirea necesității obținerii acordului prealabil al entității la exercitarea acțiunilor de urmărire penală. Acest fapt constituie un impediment real la efectuarea investigațiilor (în particular când anumite măsuri urmează a fi întreprinse în mod operativ), cât și o imixtiune în actul de justiție, exercitarea căreia este condiționată de acordul unui organ administrativ”.

Totodată, notificarea unui organ colegial în privința derulării anchetei creează și riscuri de avertizare a persoanei suspecte, care va lua măsuri pentru a împiedica investigația. Prin urmare, întru eficientizarea investigării faptelor în vederea atragerii la răspundere penală și contravențională, în special a exponenților domeniului public de Procuratura Republicii Moldova Republica Moldova, MD-2001, mun. Chişinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73, tel.: (+373) 22-828-373, (+373) 22-828-375; e-mail: proc-gen@procuratura.md activitate (pentru abuz, exces de putere, protecționism, alte ilegalități comise în exercitarea funcției), se impune revizuirea cadrului legal cu referire la imunitatea funcțională.

Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, propunerea urmărește limitarea imunității doar pentru contracararea actelor abuzive și nu are drept scop știrbirea din independența și garanțiile legale în procesul exercitării cu bună-credință și responsabilitate a atribuțiilor funcționale.

„Limitarea institutului imunității a fost susținută și de Comisia de la Veneția în AMICUS CURIAE pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind imunitatea judecătorilor, adoptat la cea de-a 94 Sesiune Plenară (Veneția, 8-9 Martie 2013). Astfel, Comisia de la Veneția a remarcat că, „consiliile judecătorești” ocazional au tendința de a nu ridica imunitatea procedurală a colegilor săi, chiar și în cazul în care nu există nici un indiciu de presiune asupra judecătorului în cauză”.

Propunerea de restrângere a imunității este în spiritul prevederilor Constituționale (art.54 din Constituției Republici Moldova), iar în condițiile în care corupția subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia și erodează calitatea vieții, restrângerea imunității atribuite demnitarilor de rang înalt, este proporțională cu situația (cauza) care a determinat-o și nu atinge existența dreptului sau a libertății.

„Restrângerea imunității de care beneficiază agenții publici este necesară în interesele securității naționale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, cât și garantării autorității și imparțialității justiției (art.54 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova)”, a conchis Alexandr Stoianoglo la descrierea primului pas.

Realitatea Live

03 Mart. 2024, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Mart. 2024, 10:00 // Actual //  Lupu Eduard

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică piața muncii în Republica Moldova este diversă or, există domenii unde numărul femeilor este cel mai mare. 10 sectoare în care femeile reprezintă o majoritate covârșitoare a angajaților:

  1. Producția de îmbrăcăminte – 89%: Industria confecțiilor este un domeniu în care femeile sunt bine reprezentate, contribuind semnificativ la procesul de producție.
  2. Asistență socială – 86%: Sectorul asistenței sociale oferă un cadru propice pentru angajarea femeilor dornice să sprijine și să ajute comunitatea.

3.  Asistență medicală – 84%: Sănătatea este un domeniu vital și femeile sunt implicate în mod activ în furnizarea îngrijirilor medicale esențiale.

  1. Poștă și livrare – 79%: Industria poștei și a serviciilor de livrare reprezintă un alt domeniu în care femeile dețin o pondere semnificativă în ceea ce privește forța de muncă.
  2. Biblioteci, arhive, muzee – 79%: Cultura și educația sunt domenii în care femeile se remarcă prin contribuțiile lor în conservarea și promovarea patrimoniului cultural.
  3. Educație – 77%: Femeile sunt larg reprezentate în sistemul de învățământ, ocupând diverse poziții, de la profesori la personal administrativ.
  4. Prelucrare piele – 77%: Industria prelucrării pielii oferă oportunități de angajare pentru femeile care sunt pricepute în arta lucrului manual.
  5. Activități juridice și contabile – 74%: Sectorul juridic și cel contabil sunt domenii în care femeile aduc expertiză și profesionalism.
  6. Turism – 72%**: Industria turismului oferă numeroase oportunități de angajare pentru femeile interesate de servicii în domeniul ospitalității și turismului.
  7. Sectorul financiar – 71%: Femeile sunt bine reprezentate în sectorul financiar, ocupând poziții de la contabili și auditori la manageri de investiții.

Pe de altă parte, există și sectoare în care prezența femeilor este mai scăzută. Iată cele mai puțin reprezentate 10 industrii:

  1. Producție de petrol și gaze – 6%
  2. Construcții – 13%
  3. Investigații și securitate – 13%
  4. Silvicultură – 15%
  5. Reparația și întreținerea mașinilor și echipamentelor – 16%
  6. Transport terestru – 18%
  7. Comerț cu transport – 18%
  8. Structuri metalice – 18%
  9. Colectarea și tratarea deșeurilor – 21%

10.Transport pe apă – 22%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău