(VIDEO) Stoianoglo o compară pe Maia Sandu cu Plahotniuc! „Procuratura Generală nu va acționa la indicații”

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a comparat-o pe actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, cu fostul lider democrat Vlad Plahotniuc, argumentând că șefa statului încalcă principiul separării puterii în stat. Mai multe declarații a făcut în cadrul unei conferințe de presă susținute joi, 19 august curent, în incinta instituției principale a organelor de drept. A subliniat în special despre ultima ședință a Consiliului Superior de Securitate (CSS) care ar fi fost organizată peste noapte, scrie Realitatea.md.

„Se impunea să ies cu punctul nostru de vedere, după metamorfozele politice din țară și campania denigratoare împotriva instituției și a mea personală. Aș vrea să amintesc că în Republica Moldova ca în oricare stat de drept puterile sunt separate și colaborează la nivel de egalitate și loialitate fără a se atenta la independența și imparțialitatea fiecăreia. Potrivit Constituției RM, Procuratura Generală este autonomă și se supune doar legii și niciun caz Președinției, Parlamentului sau Guvernului. La 8 luni de când Maia Sandu a devenit președinte, Procuratura Generală a încercat să stabilească un dialog conform, bazat pe respect reciproc, dar din păcate eforturile noastre au fost în zadar. Doamna președintă nu a binevoit să se intereseze despre starea lucrurilor, despre problemele cu care ne confruntăm și cum ar putea să ne ajute pentru a redresa situația”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

În continuare, acesta a amintit de ultima ședința a CSS din 10 august curent, unde procurorul general este „raportor de serviciu pe dosare sensibile”. „Tentativele mele de a explica că examinarea unor dosare nu reprezintă responsabilitate CSS și reprezintă o ingerință în activitatea penală, a fost respinsă brutal cu argumentul – incompetență. Ultima ședință CSS a fost organizată peste noapte, cu chemarea procurorilor-șefi la raport. Și-a permis cred doar Plahotniuc…”, a opinat procurorul general.

La aceeași ședință, i-ar fi fost prezentată o listă de oameni, inclusiv care se numără printre actuala opoziție din Parlament, care ar trebui să fie trași la răspundere.

#platotniuc #stoianoglo #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.