VIDEO Țăranu: În 1946, Stalin a refuzat Crucea Roșie, care voia să aducă alimente copiilor înfometați din Basarabia

În perioada foametei din 1946-1947, Stalin a refuzat ajutorul Crucii Roșii din Elveția, gata să aducă produse alimentare copiilor din orfelinatele Basarabiei, susține istoricul Anatol Țăranu. Analistul a relatat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu, difuzată la RLIVE TV, că țăranii de peste Prut au supraviețuit secetei, datorită ajutoarele de peste hotare.

„După calculele istoricilor de la Moscova, în Uniunea Sovietică în 1946-1947, au murit de foamete peste un milion de oameni. Din acest milion, 200.000 suntem noi. Ei au interzis. Avem documente, la începutul anului 1947, Crucea Roșie din Elveția s-a adresat către regimul lui Stalin și a spus: Noi știm că la voi, în Basarabia, în casele de copii suferă de înfometare orfanii. Noi suntem gata să le asigurăm supraviețuirea prin produse alimentare. Permiteți reprezentantului nostru să vină la Chișinău. Stalin a refuzat. Nu a venit nici o bucățică de pâine din Elveția, chiar dacă ei erau gata să facă acest lucru”, a povestit Anatol Țăranu.

În opinia istoricului, autoritățile sovietice au respins orice sprijin, deoarece nu și-au dorit ca să fie văzut dezastrul care persista în acea perioadă în Uniunea Sovietică.

Analistul Nicolae Negru, invitat în studioul RLIVE TV, a punctat că, pe lângă secetă, gospodăriile erau verificate minuțios, pentru ca țăranii să nu ascundă sacii cu cereale. Totuși, o parte din populație a fost ingenioasă și a reușit să își păstreze anumite produse, pentru a supraviețui.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.