VIDEO Viața secretă a lui Vladimir Putin. Dezvăluirile unui fost ofițer din garda de la Kremlin

Un ofițer responsabil cu furnizarea de comunicații criptate președintelui Vladimir Putin a declarat că a fugit din Rusia din cauza războiului din Ucraina și a dezvăluit detalii despre liderul rus într-un interviu acordat marți site-ului de investigații Dossier Center, citat de The Moscow Times.

Gleb Karakulov a lucrat ca inginer în cadrul unității de comunicații prezidențiale a Serviciului Federal de Gardă (FSO) și l-a însoțit pe Putin în peste 180 de călătorii în ultimii 13 ani. Unitatea se asigura că Putin și prim-ministrul său beneficiază de comunicații criptate 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Karakulov a declarat că a reușit să fugă împreună cu familia sa în Turcia în timp ce îl însoțea pe Putin într-o vizită în Kazahstan pentru un summit la mijlocul lunii octombrie 2022. Știind că dezertarea sa a încălcat legea rusă, Karakulov a declarat: „Ar fi fost o crimă și mai mare dacă aș fi rămas la locul de muncă”.

„Îl consider pe Putin un criminal de război”, a mai declarat bărbatul pentru Dossier Center, care este finanțat de fostul magnat în exil Mihail Hodorkovski. Karakulov este membrul de cel mai înalt rang al serviciilor speciale ale Rusiei despre care se știe că a dezertat în istoria modernă a țării, a precizat Centrul de Dosare.

Pe parcursul unui interviu de o oră, el a împărtășit detalii despre obiceiurile, familia și sănătatea lui Putin. A precizat că Putin nu folosește smartphone-uri sau internet și cere ca televiziunea rusă de stat să fie disponibilă în timpul călătoriilor sale în străinătate.
El a adăugat că Putin rămâne paranoic în legătură cu posibilitatea de a se infecta cu Covid-19 la trei ani de la declanșarea pandemiei și obligă fiecare angajat să stea în carantină timp de două săptămâni înainte de a se afla în aceeași cameră cu el.

„A trăit într-un cocon informațional în ultimii doi ani. Se teme patologic pentru viața lui. S-a izolat de lume cu tot felul de bariere: carantina, vidul informațional. Viziunea lui asupra realității a devenit distorsionată”.
Cu toate acestea, Karakulov a negat speculațiile potrivit cărora liderul în vârstă de 70 de ani ar suferi de o boală nedezvăluită: „Este mai sănătos decât mulți alți oameni de vârsta lui”.

Karakulov a declarat că a confirmat cu un coleg existența palatului opulent al lui Putin de la Marea Neagră după ce acesta a fost detaliat într-o anchetă de profil înalt a echipei criticului Kremlinului încarcerat Alexei Navalny.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viata secreta #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.