VIDEO Viața secretă a lui Vladimir Putin. Dezvăluirile unui fost ofițer din garda de la Kremlin

Un ofițer responsabil cu furnizarea de comunicații criptate președintelui Vladimir Putin a declarat că a fugit din Rusia din cauza războiului din Ucraina și a dezvăluit detalii despre liderul rus într-un interviu acordat marți site-ului de investigații Dossier Center, citat de The Moscow Times.

Gleb Karakulov a lucrat ca inginer în cadrul unității de comunicații prezidențiale a Serviciului Federal de Gardă (FSO) și l-a însoțit pe Putin în peste 180 de călătorii în ultimii 13 ani. Unitatea se asigura că Putin și prim-ministrul său beneficiază de comunicații criptate 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Karakulov a declarat că a reușit să fugă împreună cu familia sa în Turcia în timp ce îl însoțea pe Putin într-o vizită în Kazahstan pentru un summit la mijlocul lunii octombrie 2022. Știind că dezertarea sa a încălcat legea rusă, Karakulov a declarat: “Ar fi fost o crimă și mai mare dacă aș fi rămas la locul de muncă”.

“Îl consider pe Putin un criminal de război”, a mai declarat bărbatul pentru Dossier Center, care este finanțat de fostul magnat în exil Mihail Hodorkovski. Karakulov este membrul de cel mai înalt rang al serviciilor speciale ale Rusiei despre care se știe că a dezertat în istoria modernă a țării, a precizat Centrul de Dosare.

Pe parcursul unui interviu de o oră, el a împărtășit detalii despre obiceiurile, familia și sănătatea lui Putin. A precizat că Putin nu folosește smartphone-uri sau internet și cere ca televiziunea rusă de stat să fie disponibilă în timpul călătoriilor sale în străinătate.
El a adăugat că Putin rămâne paranoic în legătură cu posibilitatea de a se infecta cu Covid-19 la trei ani de la declanșarea pandemiei și obligă fiecare angajat să stea în carantină timp de două săptămâni înainte de a se afla în aceeași cameră cu el.

“A trăit într-un cocon informațional în ultimii doi ani. Se teme patologic pentru viața lui. S-a izolat de lume cu tot felul de bariere: carantina, vidul informațional. Viziunea lui asupra realității a devenit distorsionată”.
Cu toate acestea, Karakulov a negat speculațiile potrivit cărora liderul în vârstă de 70 de ani ar suferi de o boală nedezvăluită: “Este mai sănătos decât mulți alți oameni de vârsta lui”.

Karakulov a declarat că a confirmat cu un coleg existența palatului opulent al lui Putin de la Marea Neagră după ce acesta a fost detaliat într-o anchetă de profil înalt a echipei criticului Kremlinului încarcerat Alexei Navalny.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viata secreta #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.