VIDEO Viața secretă a lui Vladimir Putin. Dezvăluirile unui fost ofițer din garda de la Kremlin

Un ofițer responsabil cu furnizarea de comunicații criptate președintelui Vladimir Putin a declarat că a fugit din Rusia din cauza războiului din Ucraina și a dezvăluit detalii despre liderul rus într-un interviu acordat marți site-ului de investigații Dossier Center, citat de The Moscow Times.

Gleb Karakulov a lucrat ca inginer în cadrul unității de comunicații prezidențiale a Serviciului Federal de Gardă (FSO) și l-a însoțit pe Putin în peste 180 de călătorii în ultimii 13 ani. Unitatea se asigura că Putin și prim-ministrul său beneficiază de comunicații criptate 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Karakulov a declarat că a reușit să fugă împreună cu familia sa în Turcia în timp ce îl însoțea pe Putin într-o vizită în Kazahstan pentru un summit la mijlocul lunii octombrie 2022. Știind că dezertarea sa a încălcat legea rusă, Karakulov a declarat: „Ar fi fost o crimă și mai mare dacă aș fi rămas la locul de muncă”.

„Îl consider pe Putin un criminal de război”, a mai declarat bărbatul pentru Dossier Center, care este finanțat de fostul magnat în exil Mihail Hodorkovski. Karakulov este membrul de cel mai înalt rang al serviciilor speciale ale Rusiei despre care se știe că a dezertat în istoria modernă a țării, a precizat Centrul de Dosare.

Pe parcursul unui interviu de o oră, el a împărtășit detalii despre obiceiurile, familia și sănătatea lui Putin. A precizat că Putin nu folosește smartphone-uri sau internet și cere ca televiziunea rusă de stat să fie disponibilă în timpul călătoriilor sale în străinătate.
El a adăugat că Putin rămâne paranoic în legătură cu posibilitatea de a se infecta cu Covid-19 la trei ani de la declanșarea pandemiei și obligă fiecare angajat să stea în carantină timp de două săptămâni înainte de a se afla în aceeași cameră cu el.

„A trăit într-un cocon informațional în ultimii doi ani. Se teme patologic pentru viața lui. S-a izolat de lume cu tot felul de bariere: carantina, vidul informațional. Viziunea lui asupra realității a devenit distorsionată”.
Cu toate acestea, Karakulov a negat speculațiile potrivit cărora liderul în vârstă de 70 de ani ar suferi de o boală nedezvăluită: „Este mai sănătos decât mulți alți oameni de vârsta lui”.

Karakulov a declarat că a confirmat cu un coleg existența palatului opulent al lui Putin de la Marea Neagră după ce acesta a fost detaliat într-o anchetă de profil înalt a echipei criticului Kremlinului încarcerat Alexei Navalny.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viata secreta #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.