Țările care s-au alăturat Rusiei în privința Ucrainei. SUA au aflat ce le-a oferit Putin la fiecare

05 Apr. 2023, 07:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Apr. 2023, 07:00 // Actual //  bani.md

După izbucnirea războiului din Ucraina, Occidentul a trecut la impunerea de sancțiuni economice împotriva Rusiei, pentru a-i micșora capacitatea de finanțare a armatei.

Însă, Putin și-a atras de partea sa mai multe țări partenere, pentru a-l sprijini în conflictul din țara vecină. Liderul de la Kremlin le-a oferit statelor prietene petrol ieftin, tehnologie militară și un sprijin la Consiliul de Securitate al ONU.

Potrivit Casei Albe, Rusia se îndreaptă rapid către un „parteneriat de apărare cu drepturi depline” cu Iranul și acum intenționează să trimită o delegație pentru a negocia cu Coreea de Nord. Între timp, SUA continuă să se teamă că China își va abandona presupusa „neutralitate” și va sprijini Rusia mai direct, scrie Axios.

Trezoreria SUA a sancționat joia trecută un traficant de arme slovac pentru că ar fi încercat să negocieze un acord prin care Coreea de Nord ar trimite „peste două duzini de tipuri de arme și muniții” Rusiei în schimbul unor „avioane comerciale, materii prime, mărfuri” și eventual numerar.

Casa Albă a acuzat anterior Coreea de Nord că a furnizat Grupului Wagner din Rusia arme și rachete pentru a le folosi în Ucraina. Phenianul a negat că ar fi înarmat Rusia la acea vreme și a spus că nu are intenția de a face acest lucru.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat joi că Rusia intenționează să trimită reprezentanți în Coreea de Nord pentru a căuta muniție în schimbul hranei. Coreea de Nord se confruntă cu o criză alimentară gravă.

Susținătorii Ucrainei din Bruxelles și Washington se străduiesc să furnizeze Kievului obuze de 155 mm extrem de necesare. În timp ce propriul său complex militar-industrial se luptă să țină pasul, susține administrația Biden, președintele rus Vladimir Putin se îndreaptă către „regimuri necinstite”.

Rusia folosește drone de atac iraniene în Ucraina de luni de zile și, în schimb, oferă Teheranului „un nivel fără precedent de sprijin militar și tehnic”, a avertizat Kirby în decembrie.

Iranul neagă transportul de drone de la invazie, iar Rusia a negat că le-a folosit, deși Ucraina raportează în mod regulat că le-a doborât. În martie, Moscova a finalizat un acord pentru a vinde avioane de luptă avansate forțelor aeriene prost echipate din Teheran. Piloții iranieni au primit deja instruire cu privire la sistem, spune Casa Albă.

Un membru al comisiei parlamentare de securitate națională a Iranului a declarat presei de stat că Iranul a comandat și elicoptere, rachete și sisteme de apărare aeriană de la Rusia. Potrivit Wall Street Journal, Rusia furnizează și tehnologie de supraveghere pentru uz intern în Iran. CNN relatează că Rusia a trimis, de asemenea, unele arme americane capturate în Ucraina în Iran în scopuri de informații.

Mulți erau deja aproape de Rusia înainte de invazie. Bashar al-Assad din Siria și Aleksandr Lukașenko din Belarus ar fi putut pierde puterea dacă nu ar fi fost Putin, în timp ce junta din Mali se bazează pe mercenarii Wagner.

Daniel Ortega din Nicaragua, tot mai insultat la Washington, se apropie de Moscova. La fel este și regimul militar din Myanmar, care a avut o serie de angajamente la nivel înalt cu Moscova și a achiziționat armament rusesc și încearcă să profite de expertiza Rusiei într-un alt domeniu: energia nucleară.

Pentru mulți dintre ei, precum China, India, Turcia, Rusia este o sursă cheie de petrol, arme, îngrășăminte sau cereale, la prețuri reduse. Pentru China, Rusia lui Putin este, de asemenea, un aliat ideologic vital în rivalitatea sa cu SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 17:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.