(VIDEO) „Vrem să colectăm o mie tone de deșeuri în fiecare lună”: La Chișinău a fost lansată campania #eusortez

Asociația Obștească „RECICLARE”, în parteneriat cu ABS Recycling și Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate”, cu susținerea financiară PNUD Moldova și a Ministerului Mediului, a lansat pe 15 septembrie campania socială #EUSORTEZ, prin intermediul căreia își propune să încurajeze sortarea deșeurilor în rândul cetățenilor.

„Pe parcursul campaniei, cetățenii vor fi informați despre o modalitate simplă de sortarea a deșeurilor. Aceștia vor fi încurajați să arunce resturile alimentare biodegradabile în sacul cu gunoi de culoare neagră, iar cele reciclabile, precum este sticla, hârtia sau plasticul în sacul de culoare verde. În prezent, în Republica Moldova există peste 3700 de gunoiști neautorizate. Din cauza faptului că deșeurile au fost îngropate în sol de-a lungul anilor, în Republica Moldova nu mai există surse de apă potabilă. Aceasta este una dintre cele mai grave consecințe ale solului contaminat cu deșeuri aruncate în zone neautorizate”, a subliniat Vlada Vutcarău, președinta AO „Reciclare”.

În cadrul conferinței de presă, organizatorii au subliniat faptul că urmare a campaniei își propun să recicleze, în fiecare lună, aproximativ 1000 tone de deșeuri.

„Această campanie este, în primul rând, pentru a pregăti cetățeni să facă o sortare mai eficientă. Avem scopuri ambițioase, dar trebuie să ne ajutăm reciproc. Așa vom contribui pentru o economie reciclabilă”, a precizat Igor Gârlea, director interimar Î.M. Regia „Autosalubritate”.

Proiectul este susținut financiar de Ministerul Mediului și PNUD Moldova. „Aceste activități ne permit să informăm populația. La etapa actuală se pune accentul primar de a educa populația, a delimita aceste două tipuri de deșeuri. Începând cu anul 2023 vom putea demonstra că o regiune poate să colecteze deșeurile, pot fi implementate tehnologii de colectare și reciclare”, a precizat Svetlana Bolocan, șefa direcției Politici de Management al Deșeurilor și Substanțelor Chimice.

„Domeniul managementului deșeurilor este un domeniu strategic susținut de PNUD Moldova. În prezent, în Republica Moldova avem peste 1000 de gunoiști autorizate, cu o capacitate de peste 80% acoperită. Iar gunoiști neautorizate sunt peste 2000 în toată țara. La moment, populația țării sortează mai puțin de 10 la sută din deșeurile pe care le produce”, a adăugat Denis Parea, coordonator național „GEF Small Grants Programme”.

La uzina de reciclare ABS Recycling din capitală activează peste 100 de persoane. Zilnic, angajații sortează manual mii de tone de deșeuri.

„De multe ori, însă, pentru că produsele alimentare perisabile au fost amestecate cu cele reciclabile, calitatea sticla, plasticul și hârtia, tate greșit, deșeurile nu mai pot fi reciclate. Asta pentru că deșeurilor alimentare strică calitatea celor reciclabile”, a mai adăugat Serghei Balica, directorul general „ABS Recycling”.

Campania este susținută de un grup de persoane publice din țara noastră, printre care prezentatoarea și femeia de afaceri Lilia Ojovan, actorul Sergiu Voloc, interpretul Pasha Parfeni, prezentatoarea Daniela Ciocanu, artistul Mc Mike, antreprenorul Dmitrii Voloshin și jurnalistul Andrei Porubin.

„Demult îmi doream o campanie națională dedicată sortării deșeurilor, în așa fel ca mesajul să ajungă la cât mai mulți oameni. Noi acasă sortăm deșeurile de mai mulți ani. Plasticul îl spălăm, și este un manifest de respect pentru angajații care sortează mai departe, dar și păstrăm calitatea pentru a putea fi reciclat. Pentru noi este extrem de important să protejăm mediul înconjurător. Este atât de simplu, sortez deșeurile biodegradabile de cele reciclabile. Ai nevoie de doar doi saci pentru gunoi”, a declarat prezentatoare Lilia Ojovan.

Proiectul a fost lansat de Asociația Obștească „RECICLARE”, în parteneriat cu ABS Recycling și Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate”, cu susținerea financiară a PNUD Moldova, prin programul GEF Small Grants Programme și a Ministerului Mediului.

#eusortez #reciclare #deseuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.