Vin banii pentru fermierii moldoveni! Peste jumătate de miliard de lei

Guvernul alocă 533 de milioane de lei fermierilor afectați de criză, potrivit deciziei luate la întâlnirea fermierilor cu premierul Dorin Recean și ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

„Odată cu izbucnirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au fost perturbate lanțurile logistice și circuitele economice stabilite. Acum, este nevoie să reorganizăm exporturile, să identificăm noi piețe de desfacere și, bineînțeles, să identificăm resurse financiare suplimentare pentru susținerea sectorului agricol. Autoritățile și-au îndeplinit angajamentul asumat de sporire a vitezei de procesare a cererilor de subvenționare. Examinăm și alte soluții în beneficiul agricultorilor”, a menționat prim-ministrul Dorin Recean.

Vicepremierul Vladimir Bolea a specificat că, în ultimele 2 săptămâni, au fost luate toate măsurile operaționale și de management, astfel încât Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a procesat peste 1100 de cereri de subvenționare, fiind distribuite peste 162 de milioane de lei. Alte 3500 de dosare urmează a fi examinate până la sfârșitul lunii iulie, urmând să fie alocate beneficiarilor peste 550 de milioane de lei.

Reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor” au reiterat revendicările în legătură cu posibilitatea de extindere a programului de rambursare a TVA și majorarea spectrului de beneficiari. De asemenea, au solicitat compensarea costurilor de producere pentru fermierii mici și mijlocii în valoare de cel puțin 3.000 de lei per hectar, la culturile agricole de primă grupă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #fermieri #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.