Vine un an dur pentru întreaga Europă: Populația va sărăci, zona euro va intra într-o recesiune mai profundă decât SUA

Zona euro, cea care dă trendul pe întregul continent european și mai ales în Uniunea Europeană, va experimenta o recesiune adâncă, ale cărei efecte se vor simți mai rapid decât în Statele Unite ale Americii sau alte zone ale lumii, estimează unii dintre cei mai prestigioși specialiști în risc din lume.

Zona euro, clubul țărilor ale căror economii dau trendul în toată Europa, va intra în recesiune în 2023 și își va reveni doar firav începând cu 2024, relevă un raport al Swiss Re Institute, de sub umbrela Swiss Re, unul dintre cei mai mari reasigurători din lume. Potrivit prognozelor sursei citate, economia zonei euro va scădea cu 0,2% în 2023, urmând să intre pe o creștere firavă, de doar 1,3%, abia în 2024. La finalul anului 2022, creșterea în zonă este estimată la 3,1%, semnificativ sub estimările de la începutul anului și sub creșterea din 2021, de 5,2%. De altfel, Regatul Unit și țările din zona euro sunt singurele state pentru care cei de la Swiss Re văd o recesiune sigură în 2023. SUA este văzută de specialiștii citați la limită, cu o creștere de maximum 0,1%.

„Fără a lua în calcul materializarea unor riscuri neanticipate privind stabilitatea fincniară, credem că zona euro se va confrunta cu o recesiune mai puternică decât Statele Unite, pe fondul crizei din energie și a creșterii substanțiale a costului vieții, mai ales că mai mulți indicatori relevanți sunt deja în teritoriul recesiunii. În Statele Unite, politica monetară foarte strictă dusă de FED (n.r. sistemul de bănci centrale al SUA) ar putea arunca economia în recesiune. În orice caz, riscul de instabilitate financiară va face ca declinul să fie mai puternic în ambele regiuni amintite”, notează analiza citată.

China e singura care crește, însă nu…”cât China”. Japonia va avea cea mai constantă evoluție. Revenirea va fi lentă, iar populația va sărăci și nu va mai putea susține creșterea, ca după criza COVID

#Europa #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 109,7 miliarde de lei au fost achitate sub formă de salarii în Republica Moldova în anul 2025, iar cea mai mare parte a banilor a venit din comerț, arată datele Serviciului Fiscal de Stat arată că peste un milion de salariați figurează în informațiile raportate de angajatori, însă distribuția fondului salarial diferă puternic de la un sector la altul.

Potrivit raportului SFS privind impozitul pe venit, în evidențele analizate figurează peste un milion de salariați și 56.016 agenți economici, iar veniturile salariale raportate au însumat 109,74 miliarde de lei. Din acestea, statul a reținut aproximativ 9,32 miliarde de lei sub formă de impozit pe venit.

Cel mai mare „plătitor de salarii” al economiei este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, împreună cu activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor. Sectorul a achitat 18,63 miliarde de lei, adică aproape 17% din întregul fond salarial raportat. Tot aici lucrează 195.258 de persoane, aproape unul din cinci salariați din evidențele analizate de Fisc.

Pe poziția a doua se află sănătatea și asistența socială, cu 13,77 miliarde de lei achitate celor 87.060 de salariați. Administrația publică, apărarea și asigurările sociale urmează cu 13,09 miliarde de lei și 115.250 de angajați.

Industria prelucrătoare a generat alte 12,56 miliarde de lei în venituri salariale pentru 127.056 de persoane, iar învățământul – 10,84 miliarde de lei pentru 95.775 de angajați. Împreună, aceste cinci domenii generează aproape două treimi din fondul salarial raportat în Republica Moldova.

Cifrele devin însă și mai interesante dacă volumul total al salariilor este raportat la numărul de angajați. Calculele pe baza datelor SFS arată diferențe considerabile între sectoare.

În activitățile financiare și de asigurări, cele 4,86 miliarde de lei împărțite la 22.382 de salariați corespund unui venit salarial mediu de aproximativ 18.100 de lei pe lună per salariat, calculat ca medie statistică din fondul anual raportat.

În sectorul informațiilor și comunicațiilor, indicatorul rezultat este de aproximativ 13.900 de lei lunar, iar în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă ajunge la circa 20.100 de lei lunar.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul. Cele 69.908 persoane din sector au primit împreună 3,87 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei medii statistice de aproximativ 4.600 de lei pe lună. În industria hotelieră și alimentația publică, raportul dintre fondul salarial și cei 38.661 de angajați indică aproximativ 5.150 de lei lunar.

Comerțul, deși generează cea mai mare masă salarială din țară, ajunge prin același calcul la aproximativ 7.950 de lei lunar per salariat. În sănătate și asistență socială rezultă circa 13.200 de lei, în administrația publică aproximativ 9.470 de lei, iar în învățământ circa 9.430 de lei.

Aceste valori nu trebuie confundate cu salariul mediu oficial pe economie sau pe ramuri, fiind un calcul simplu realizat prin raportarea fondului salarial anual din datele fiscale la numărul de salariați raportați. Totuși, cifrele permit observarea diferențelor dintre sectoarele care concentrează cei mai mulți angajați și cele în care masa salarială raportată per angajat este mai ridicată.

În ansamblu, salariile rămân principala sursă de venit a populației. În 2025, acestea au însumat 109,74 miliarde de lei, cu 12,46% sau peste 12,15 miliarde de lei mai mult decât în 2024. Salariile au reprezentat 73,49% din totalul veniturilor persoanelor fizice raportate de plătitori.

#angajati #salarii