Vine un an dur pentru întreaga Europă: Populația va sărăci, zona euro va intra într-o recesiune mai profundă decât SUA

Zona euro, cea care dă trendul pe întregul continent european și mai ales în Uniunea Europeană, va experimenta o recesiune adâncă, ale cărei efecte se vor simți mai rapid decât în Statele Unite ale Americii sau alte zone ale lumii, estimează unii dintre cei mai prestigioși specialiști în risc din lume.

Zona euro, clubul țărilor ale căror economii dau trendul în toată Europa, va intra în recesiune în 2023 și își va reveni doar firav începând cu 2024, relevă un raport al Swiss Re Institute, de sub umbrela Swiss Re, unul dintre cei mai mari reasigurători din lume. Potrivit prognozelor sursei citate, economia zonei euro va scădea cu 0,2% în 2023, urmând să intre pe o creștere firavă, de doar 1,3%, abia în 2024. La finalul anului 2022, creșterea în zonă este estimată la 3,1%, semnificativ sub estimările de la începutul anului și sub creșterea din 2021, de 5,2%. De altfel, Regatul Unit și țările din zona euro sunt singurele state pentru care cei de la Swiss Re văd o recesiune sigură în 2023. SUA este văzută de specialiștii citați la limită, cu o creștere de maximum 0,1%.

„Fără a lua în calcul materializarea unor riscuri neanticipate privind stabilitatea fincniară, credem că zona euro se va confrunta cu o recesiune mai puternică decât Statele Unite, pe fondul crizei din energie și a creșterii substanțiale a costului vieții, mai ales că mai mulți indicatori relevanți sunt deja în teritoriul recesiunii. În Statele Unite, politica monetară foarte strictă dusă de FED (n.r. sistemul de bănci centrale al SUA) ar putea arunca economia în recesiune. În orice caz, riscul de instabilitate financiară va face ca declinul să fie mai puternic în ambele regiuni amintite”, notează analiza citată.

China e singura care crește, însă nu…”cât China”. Japonia va avea cea mai constantă evoluție. Revenirea va fi lentă, iar populația va sărăci și nu va mai putea susține creșterea, ca după criza COVID

#Europa #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).