Vinul moldovenesc, o Cenușăreasă care se împiedică dacă pleacă de acasă. Exporturile abia ajung la 6% din PIB

Exporturile de vin ale Republicii Moldova reprezintă 6% din PIB-ul țării. Producătorii își livrează producția în 70 de țări.

„Ramura vinificației este foarte importantă, cu un potențial de creștere. „Astăzi noi exportăm mult vin îmbuteliat, ceea ce înseamnă vin de calitate, ceea ce ne-a adus și faima la nivel internațional. Este o creștere fenomenală, având drept concurenți țări consacrate producerii de vinuri. Trecem printr-o perioadă grea, din cauza prețului la gaz, respectiv se majorează prețul sticlei. Prețul majorat însă sper să nu fie un impediment. Cred că în 2023-2024 vom ajuta și micii producători să se încadreze în acest proces de internaționalizare”, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea la conferința organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, cu tema: „Cooperarea UE și Parteneriatul estic în sectorul vitivinicol: atractivitatea sectorului și oportunitățile de piață”.

Cea mai mare pondere a exporturilor de din vin o reprezintă piața din România.

Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Economiei, a remarcat că sectorul vitivinicol este avansat. „România a fost prima țară care ne-a întins o mână de ajutor. Cu suportul partenerilor europeni, am reușim să diversificăm piețele de export, iar vinurile din țara noastră sunt exportate în peste 70 de țari și sunt cele mai medaliate la nivel internațional și sunt mereu în top”, a adăugat secretar de stat al Ministerului Economiei.

Elizaveta Breahna, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a menționat că sectorul vitivinicol contribuie cu 16% din valoarea adusă de sectorul agricol la bugetul național. „Circa 15% din populația aptă de muncă este antrenată în câmpul muncii anume în sectorul vitivinicol. Peste 52 de mii de fermieri sunt antrenați în procesul dat. Avem indicații geografice protejate. În 2022, exportul vinului s-a cifrat la 254 de milioane de dolari. Moldova este cea mai premiată țară din Europa de Est pentru calitatea vinului. În ultimii cinci ani, vinurile din țara noastră au fost premiate de cinci mii de ori”, a menționat Elizaveta Breahnă.

Ultimele date arată exporturile de vin ale Republicii Moldova au însumat 37 milioane dolari, cu 18,5% mai mult în trimestrul trei al anului 2022 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În trimestrul doi al anului trecut livrările de vinuri au constituit 26,6 milioane dolari, iar în trimestrul unu 24,6 milioane dolari.

În anul 2021 livrările de vinuri în străinătate s-au cifrat la 139 milioane dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinuri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.