Volkswagen va câștiga sute de milioane de euro din revânzarea unei mari cantități de gaze naturale cumpărată în 2020

Grupul german Volkswagen AG urmează să câştige mai multe sute de milioane de euro pe urma revânzării pe piaţă a unei mari cantităţi de gaze naturale pe care a cumpărat-o în 2020 la preţuri mici, informează Bloomberg.

Potrivit unor documente interne, cel mai mare producător european de automobile a decis să vândă contractele pe care le deţine pentru o cantitate de 2,6 Terawaţi-oră de gaze naturale. O astfel de cantitate este suficientă pentru a acoperi consumul a 200.000 de case timp de un an. Pe baza preţului actual, Volkswagen ar putea primi aproximativ 400 de milioane de euro pentru această cantitate de gaze.

Volkswagen a cumpărat gazele naturale în avans, o practică cunoscută sub denumirea de hedging, folosită pentru protejarea împotriva volatilităţii preţurilor, de la furnizorul Wingas GmbH în anul 2020, când preţul pe piaţă era de aproximativ 30 de euro pentru un Megawat-oră.

Constructorul de automobile intenţiona să utilizeze gazele naturale în 2023 la cele două centrale electrice pe care le deţine la Wolfsburg, în cadrul unui proces de renunţare la cărbune. Însă explozia preţului gazelor, combinată cu presiunile economice şi politice, au determinat VW să revândă gazele şi să continue să folosească cărbune pentru producţia de electricitate, susţin sursele citate de Bloomberg.

În prezent, cotaţiile futures la gaze pe platforma Trading Hub Europe evoluează în jurul a 200 de euro pentru un Megawat-oră. Suma finală încasată de VW va depinde de cât de mult se vor modifica preţurile pe piaţă deoarece gazele vor fi vândute treptat pe parcursul mai multor săptămâni.

Această tranzacţie este doar un exemplu al impactului crizei energetice asupra companiilor de pe continentul european. Guvernul german a cerut industriilor cu un consum intensiv de energie să conserve gazele naturale şi să se asigure că au rezerve suficiente pentru la iarnă în timp ce companiile de utilităţi folosesc cărbunele pentru a produce electricitate.

Aceste evoluţii afectează calculele economice pentru active precum cele două centrale pe cărbune pe care Volkswagen le are în apropiere de cartierul său general de la Wolfsburg, nordul Germaniei. Cele două centrale, care furnizează electricitate şi agent termic pentru principala uzină a VW dar şi pentru oraşul Wolfsburg, erau programate să facă trecerea de la cărbune la gaze naturale. Această tranziţie a trebuit să fie amânată din cauza crizei energetice.

#Volkswagen #gaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.